Melchisedec Ştefănescu, evocat în Arhiepiscopia Dunării de Jos

În contextul Anului omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti, Arhiepiscopia Dunării de Jos în colaborare cu Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi a organizat luni, 19 aprilie, dezbaterea cu tema "Melchisedec Ştefănescu - 145 de ani de la întronizarea ca Episcop al Dunării de Jos.

La întâlnirea desfăşurată cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian, al Dunării de Jos, au participat cadre didactice universitare, studenţi, profesori de religie şi elevi. Colocviul a avut loc în Sala "Melchisedec Ştefănescu" din incinta Centrului Eparhial Galaţi. Au participat cadre didactice universitare de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi, studenţi teologi, masteranzi, seminarişti, profesori de religie şi elevi. Astfel, cei mai tineri au putut "face cunoştinţă" cu ilustrul ierarh Melchisedec Ştefănescu şi cu începuturile istoriei eparhiei Dunării de Jos. Întâlnirea a fost deschisă de către chiriarhul Dunării de Jos, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian, care a subliniat importanţa cunoaşterii vieţii şi activităţii primului arhipăstor al Dunării de Jos, ale cărui opere are un mesaj mereu actual. Înalt Preasfinţia Sa a menţionat şi un amănunt inedit despre Episcopul Melchisedec, şi anume că "studiile despre spiritualitate ale Episcopului Melchisedec au stat la baza jurnalisticii poetului Mihai Eminescu. În încheiere, IPS Casian a militat pentru organizarea unui pelerinaj la cele mai frumoase lăcaşuri de cult de la Dunărea de Jos sfinţite de către Episcopul Melchisedec Ştefănescu. A urmat apoi cuvântul domnului conf. dr. Ivan Ivlampie, decanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi, care a subliniat că, "datorită vastei sale opere, Melchisedec Ştefănescu nu este deloc depăşit. Autocefalia este un reflex al unităţii neamului românesc Au urmat apoi prelegeri care au reliefat chipul marelui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române şi al neamului românesc. Conf. univ. dr. Mihaela Denisia Liuşnea a prezentat contextul istoric în care şi-a desfăşurat activitatea ierarhul Melchisedec Ştefănescu, făcând referire şi la o posibilă redefinire a cuvântului "patriot" prin prisma activităţii cultural-religioase a Episcopului Melchisedec, afirmând că "a fi patriot nu înseamnă numai a-ţi apăra neamul din care faci parte, ci şi a construi ceva pentru el, a-l înălţa spiritual, aşa cum a încercat şi reuşit ierarhul Melchisedec al Dunării de Jos!". Pr. lect. Gabriel Pandele a prezentat câteva repere biografice din viaţa Episcopului Melchisedec, iar pr. lect. dr. Sorin Marinescu a arătat contribuţia Episcopului Melchisedec Ştefănescu la dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, evidenţiind faptul că "Autocefalia este un reflex al unităţii neamului românesc" şi că Episcopul Melchisedec a avut o contribuţie majoră în dobândirea "de jure" a autocefaliei bisericeşti româneşti. Activitatea Episcopului Melchisedec al Dunării de Jos în calitate de membru al Societăţii Academice Române a fost reliefată de către conf. univ. dr. Ionel Ene, în timp ce prof. univ. dr. Violeta Puşcaşu a prezentat chipul marelui ierarh ca pe un model al concilierii între determinism geografic şi determinism social. În încheiere, prep. dr. Gina Scarlat a făcut câteva remarci privind concepţia despre ortodoxie şi protestantism la Episcopul Melchisedec. Partea a doua a fost destinată discuţiilor privind rolul Episcopului Melchisedec Ştefănescu în obţinerea Autocefaliei Bisericii Române. Ea a început cu prelegerea "Melchisedec Ştefănescu - contribuţii la dezvoltarea patrimoniului liturgic românesc" susţinută de PC pr. dr. Lucian Petroaia, consilier eparhial pentru învăţământ, care a fost şi moderatorul acestei părţi.