Micul catehism: Apostolul Pavel ne recomandă să urmăm exemplul sfinţilor

În evlavia ortodoxă, cinstirea sfinţilor şi a moaştelor are o mare însemnătate, prin ei manifestându-se puterea lui Dumnezeu. În Ortodoxie, cultul sfinţilor se întemeiază pe de o parte pe credinţa că omul, primind Tainele Bisericii, primeşte harul - energie necreată a lui Dumnezeu prin care el poate să înainteze într-o viaţă curăţită de patimi şi înfrumuseţată cu virtuţi; iar pe de altă parte pe credinţa că moartea fizică este doar trecerea de la viaţa pământească la viaţa cea veşnică, unde este fericirea cea veşnică.

În Epistola către evrei, Sf. Ap. Pavel ne învaţă că „prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere; alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare. Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi... De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte“. În aceeaşi epistolă, Sf. Ap. Pavel le recomandă creştinilor să-i pomenească pe sfinţi şi să le urmeze exemplul vieţii: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa“, căci „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi.