Micul catehism: Ce simbolizează Vohodul cel mare (II)

Un articol de: Pr. Gheorghe Mihăilă - 22 Septembrie 2008

Vohodul mare simbolizează alaiul funebru de la răstignirea şi îngroparea Domnului, adică ducerea Sfântului Trup de la locul răstignirii (Golgota) la locul unde era săpat mormântul. Sunt tâlcuitori ai Sf. Liturghii care consideră că intrarea cu cinstitele daruri în Sf. Altar este o reprezentare simbolică a intrării şi primirii triumfale a Domnului în Ierusalim, ultimul drum făcut de Domnul înainte de Patima şi de moartea Sa, din Betania la Ierusalim. Aceste două interpretări nu sunt în contradicţie. Primirea Domnului în Ierusalim se încadrează în momentul istoric al Patimilor Sale. Prima interpretare evocă momentele dramatice ce au urmat după ultima venire a lui Iisus în Ierusalim, iar cea de-a doua interpretare (întâlnită la Sf. Gherman al Constantinopolului şi Nicolae Cabasila) pune în evidenţă entuziasmul celor care l-au întâmpinat pe Mesia şi măreţia acestui moment. Pe lângă aceste două interpretări, care sunt complementare şi plauzibile, Sf. Simeon al Tesalonicului oferă o a treia semnificaţie. Vohodul cel mare fiind al doilea vohod în Sf. Liturghie, Sf. Simeon consideră că acest „al doilea şi marele Vohod... arată a doua venire cu slavă a lui Hristos din cer. Pentru aceea se face acest Vohod cu multă ceată preoţească, pentru lumina acelei slave a Domnului, cu care va veni“.

În cadrul Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, purtarea darurilor în procesiune de la Proscomidiar până pe Sf. Masă semnifică a doua venire a Domnului Hristos. În cadrul acestei Sfinte Liturghii, darurile purtate nu sunt simple simboluri, ci sunt Sfinte Taine (adică Însuşi Trupul şi Sângele Domnului). De aceea, potrivit Sf. Simeon al Tesalonicului, procesiunea cu Sf. Taine arată „venirea cea de apoi a lui Hristos..., la care va veni cu slavă multă“.