Ministerul Mediului înfiinţează Comisia de Securitate Biologică

▲ Ministerul Mediului face apel la fermieri să evite cultivarea porumbului modificat genetic ▲ Până la data de 15 aprilie se înfiinţează o Comisie de Securitate Biologică, formată din specialişti, care va analiza impactul pe care cultivarea porumbului modificat l-ar putea produce asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător ▲

Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, face un apel la fermieri şi la companiile care activează în sectorul agricol să evite cultivarea porumbului modificat genetic, până când România va lua o decizie finală cu privire la acest subiect. Potrivit oficialului, MMDD este în posesia unor studii ştiinţifice recente care ridică serioase semne de întrebare cu privire la siguranţa oferită de porumbul modificat genetic, MON 810, pentru mediu şi pentru sănătate. „Sunt studii folosite de alte ţări membre ale Uniunii Europene - Franţa, Ungaria, Grecia, Austria, Polonia şi Italia - pentru a evita cultivarea acestui soi de porumb care produce propriul pesticid. Legislaţia europeană permite statelor membre să ia măsuri de restricţionare a unui organism modificat genetic, şi aici vorbim de Directiva 18/2001 şi Regulamentul 1829/2003“, a precizat Korodi. El a subliniat că MMDD are mari semne de întrebare referitor la cultivarea porumbului modificat genetic şi nu se poate pronunţa în favoarea cultivării lui. „MMDD aplică o politică precaută în ceea ce priveşte aceste organisme modificate genetic. În acest sens, cer fermierilor, dacă este posibil, să nu achiziţioneze seminţe MON 810 şi să nu le însămânţeze începând cu acest an“, a mai spus Attila Korodi. Anul trecut am avut 332 de hectare de porumb modificat genetic Ministrul Mediului a remarcat că, dacă anul trecut, în România, au fost cultivate doar 332 de hectare cu MON 810 - porumb modificat genetic -, în 2008, aceste suprafeţe ar putea creşte. „Anul trecut au fost estimate peste 330 de hectare cultivate, care nu înseamnă un risc major, dar nu trebuie să depăşim această suprafaţă în anul 2008 şi cred că şi companiile din acest domeniu trebuie să respecte această decizie. Tendinţele arată că aceste suprafeţe ar putea creşte şi, de aceea, cer fermierilor ca, dacă erau obişnuiţi să cultive porumbul nemodificat genetic, să meargă mai departe pentru că totuşi diferenţa dintre costurile de producţie şi preţul de vânzare nu este atât de mare încât să treacă la organisme modificate genetic, care oricum au un preţ pe piaţă mult mai scăzut“, a apreciat ministrul Mediului, care a explicat că există riscul polenizării culturilor aflate în vecinătatea celor cultivate cu MON 810. În această privinţă, el a fost susţinut de Dan Craioveanu, de la Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică FNAE, care a remarcat că porumbul modificat genetic reprezintă o ameninţare, în sensul că această varietate nu poate fi controlată, deoarece polenul se răspândeşte cu ajutorul vântului sau al insectelor, putând astfel să afecteze toată producţia de porumb din România. Comisia va analiza impactul plantelor modificate genetic asupra mediului Attila Korodi a precizat că, până pe 15 aprilie, se înfiinţează o Comisie de Securitate Biologică formată din specialişti - biologi, oameni care activează în domeniul protecţiei mediului, al alimentaţiei publice şi siguranţei alimentelor - care va analiza impactul pe care cultivarea MON 810 l-ar putea produce asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. În urma rezultatelor la care va ajunge acest for ştiinţific, România va lua o decizie finală cu privire la cultivarea porumbului modificat genetic. „Cer acestui comitet să analizeze toate studiile care au stat la baza deciziilor din Franţa, Austria, Ungaria, Grecia şi alte ţări cu privire la MON 810, care este singurul porumb, la ora actuală, autorizat şi cultivat în România, şi cer să aibă un răspuns foarte clar, pentru că noi avem semne mari de întrebare cu privire la siguranţa sănătăţii populaţiei şi a mediului“, a spus Korodi. Ministrul Mediului s-a arătat decis ca, în cazul în care evaluarea de risc asupra mediului şi sănătăţii umane realizată de Comisia de Securitate Biologică conduce la evidenţierea unor riscuri reale, să iniţieze un proiect de hotărâre de guvern prin care să fie interzisă cultivarea porumbului MON 810. Elaborarea acestui act normativ se va realiza în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi cu Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Nici UE nu vrea porumb modificat genetic „Directivele europene lasă dreptul statelor membre ca, pe studiile de impact naţionale şi pe studiile acumulate, să se ia decizii de oprire a cultivării porumbului modificat genetic. Noi vom merge, dacă Comitetul de Securitate Biologică ne spune lucrul acesta, pe interzicerea temporară a cultivării MON 810, până când Agenţia Europeană de Securitate Biologică ne va da un răspuns foarte clar cu privire la România“, a spus Attila Korodi. El a mai precizat că MMDD va fi deosebit de atent, în viitor, cu procedurile de autorizare a OMG-urilor (organismelor modificate genetic) şi, de asemenea, există intenţia să se fundamenteze un sistem de biosecuritate compatibil cerinţelor europene, iar consultarea la nivel naţional să fie deplină cu toate autorităţile implicate, indiferent dacă este vorba de directivă sau de regulament. Ministrul Mediului a amintit că România este lider european la capitolul de suprafeţe cultivate cu porumb nemodificat genetic, această plantă fiind baza în alimentaţia românului, conform unor sondaje de opinie, care au arătat, totodată, că românii sunt reticenţi la OMG-uri şi nu doresc cultivarea lor.