Modelul social european este în pericol

"În timp ce românii, bulgarii, grecii sau portughezii vor căuta, mai ales, să asigure supravieţuirea populaţiilor lor, Germania şi Suedia vor prefera să se concentreze asupra ecologiei şi surselor alternative de energie. Va fi un dialog de surzi…"

Încă din 2009, cancelarul german Angela Merkel avertiza: "Nu vă aşteptaţi la miracole, fiindcă nici o decizie politică, oricât de curajoasă ar fi, nu va putea contrabalansa prăbuşirea economiei europene". "Astăzi, ne dăm seama că avea dreptate. La cinci ani de la începutul crizei, situaţia economică a Uniunii rămâne deplorabilă: nu mai puţin de 17 dintre cele 27 de state membre sunt în recesiune. În ţările cele mai grav afectate de criză, cum ar fi Spania sau Portugalia, va trebui cel puţin o generaţie pentru a compensa prăbuşirea nivelului de trai", este de părere Nicolas Veron, expert al Institutului "Bruegel" din Bruxelles, citat de portalul presseurop. Dezechilibrele se adâncesc cu rapiditate O altă constatare sumbră a experţilor este eşecul modelului european, care căuta să atingă o anumită echilibrare a nivelurilor de trai în UE. Datorită fondurilor structurale, dar şi asigurând tuturor entităţilor econo-mice un acces liber la piaţa UE, se reuşise cumva să se reducă dezechilibrele între nivelurile de trai din ţările europene. Grecia, de exemplu, putea pretinde, în 2009, un venit pe cap de locuitor care se ridica la 94% din media UE. Nu era departe de ceea ce oferea Germania (115%). Astăzi, diferenţele dintre aceste două ţări au crescut radical: nivelul de trai în Grecia a scăzut la 75%, ajungând la un nivel similar cu cel al Poloniei, în timp ce al Germaniei a luat-o înainte la 125%. Potrivit estimărilor economiştilor, aceste dezechilibre vor creşte şi mai mult în următorii ani, ceea ce înseamnă că interesele statelor membre vor fi din ce în ce mai divergente. "În timp ce românii, bulgarii, grecii sau portughezii vor căuta, mai ales, să asigure supravieţuirea populaţiilor lor, insistând asupra acestei teme pe lângă Bruxelles, Germania şi Suedia vor prefera să se concentreze asupra ecologiei şi surselor alternative de energie. Va fi un dialog de surzi…", este de părere expertul Nicolas Veron. Criza a nimicit, de asemenea, o altă mare realizare a integrării: modelul social european, pe care ni-l invidia întreaga lume. Reducerile bugetare succesive, nu numai în Spania şi Grecia, dar şi în Franţa şi în Marea Britanie, au provocat o erodare drastică a protecţiei sociale, în materie de drept al muncii, pensii sau şomaj, creând, astfel, o generaţie de tineri lipsiţi de perspective de muncă stabilă şi de condiţiile materiale pentru a fonda o familie. "La cinci ani de la izbucnirea crizei, Europa supravieţuieşte, cel puţin pentru moment. Dar pierderile sunt uriaşe şi Uniunea Europeană a regresat pe calea integrării, căzând din nou în probleme care păreau rezolvate de 30 sau 40 de ani. Acum, chiar şi optimiştii spun: măcar de n-ar fi mai rău", conchide analiza.