„Noaptea muzeelor”, un eveniment de succes

Zeci de mii de persoane au participat la evenimentul „Noaptea muzeelor” din Capitală, desfășurat la nivel european, prilej cu care s‑au bucurat atât de manifestările speciale organizate cu această ocazie, cât și de vizitarea colecțiilor obișnuite, potrivit Agerpres. Numai la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București au fost peste 3.000 de vizitatori, potrivit reprezentanților instituției culturale.

 „Noaptea muzeelor”, eveniment desfășurat la nivel internațional, aflat la a 13‑a ediție, a strâns zeci de mii de vizitatori numai în București. Oamenii au fost atrași de numărul-record de evenimente culturale, de la vizite ghidate, expoziții temporare, lansări de carte sau mese rotunde la spectacole de teatru sau concerte, propuse de cele 54 de muzee și organizații culturale deschise în Capitală, potrivit Agerpres.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a fost vizitat, în „Noaptea muzeelor”, de circa 3.500 de persoane, după cum estimează directorul general Lilla Pasima, care au putut admira expozițiile: „Muzeul (in)vizibil «2 - Număr de inventar 111»”, „Ţinutul Buzăului. Privelişti, rosturi, poveşti” și „În fire”, a artistei Victoria Zidaru. În curtea muzeului, Fanfara Zece Prăjini, din satul cu aceeași denumire, a oferit momente de neuitat, prin readucerea în atenţia publicului „muzica de taraf, muzica lăutărească cu horele de Moldova şi bineînţeles foarte, foarte multă simţire ţărănească”, a spus Lilla Pasima, citată de aceeași agenție de știri. Ea a adăugat că, faţă de anul trecut, „am văzut un plus în structura publicului. (...) Au venit, totuşi, o serie de vizitatori care aveau puţin alt background, cu pregătire şi cu interes. Sigur că, pe lângă aceştia, a fost prezent publicul uzual, care vine de obicei pentru că intrarea este liberă”.

Publicul Muzeului Național de Istorie a României din București a fost primit, sâmbătă-seară, încă de la intrare de cavaleri medievali în armuri. Cele două mari puncte de atracție de aici au fost sala „Columna lui Traian”, unde sunt expuse replici ale unor elemente din această construcție, și sala „Tezaur”, unde se regăsesc Tezaurul de la Pietroasele, cu Cloșca cu Puii de aur, tava enormă de aur, vasul octogonal sau Coiful geto‑dacic de la Coțofenești. Alături de acestea stau noile brățări dacice descoperite la Sarmizegetusa, cu istoria lor atât de zbuciumată.

Într‑o scurtă reconstituire a luptelor dintre daci și romani, unde puteau fi văzuți daci îmbrăcați în costumele lor specifice, nota războinică a evenimentului a fost îndulcită de minievenimente dedicate copiilor; precum ateliere de pictură și de confecționare a obiectelor din timpurile de atunci.

Dinozaurii și comorile de cuarț ale pământului au fost vedetele pe care au mizat reprezentanții Muzeului Naţional de Geologie și se pare că nu au dat greș, după numărul mare de vizitatori. Copiii au fost, fără îndoială, cei mai încântați de evenimentul „Noaptea Dinozaurilor - Noapte Magică”, în cadrul căruia au fost prezentați bătrâni „balauri” (cum li se spunea în vechime. „Grădina Dinozaurilor” a fost o expoziţie tematică ce a cuprins replici, în mărime naturală, ale unor dinozauri care au trăit acum sute de milioane de ani, realizate după ultimele descoperiri paleontologice.

Un alt punct de atracție a fost un craniu de cuarţ, de peste 30 de kilograme, unicul de acest gen din Europa.

Expoziția „Lumea cuarţului”, cu cristale şi cu eşantioane spectaculoase de cuarţ a cuprins 13 geode şi cristale de cuarţ. În exterior a putut fi admirată o geodă de peste două tone.

Să vizitezi, pe timpul nopții, un palat precum Palatul Cantacuzino, pe acorduri de muzică clasică, de jazz sau de rock poate părea un privilegiu al celor bogați, nu și pentru vizitatorii Muzeului Național „George Enescu”. Momentul cel mai important al serii a fost recitalul susţinut de tânărul violonist Sabin Penea, care a cântat la una dintre viorile create de lutierul francez Paul Kaul, vioară ce a fost una dintre preferatele lui George Enescu.

Un program variat a fost oferită de Casa Filipescu-Cesianu. Organizatorii au mizat atât pe proiectul de antropologie urbană din România, inaugurat în decembrie 2016 - „Muzeul Vârstelor”, cât și pe concerte de muzică clasică sau jazz, recitaluri de muzică şi poezie. Nu au lipsit statuile vivante ale actorilor Teatrului Masca.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a organizat evenimentul „Urme în timp”, care a cuprins vernisajul expoziţiei temporare cu același titlu și lansarea traducerii cărţii „Originea speciilor”, de Charles Darwin. De asemenea, a putut fi vizitată expoziția permanentă a muzeului și s‑au urmărit filme documentare oferite de Digi Animal World.

Muzeul Naţional Cotroceni a oferit vizitatorilor vernisajul expoziţiei „Imaginând istorii pierdute”, organizată în colaborare cu Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”. Elevii artiști au adus în fața publicului, prin obiectele create de ei, elemente din moştenirea culturală ale unor zone afectate de conflicte militare, precum cele din Siria şi Irak.

Au mai putut fi vizitate saloanele regale aflate la etajul I al Palatului Cotroceni, unde au fost prezentate expozițiile: „Culorile marţialităţii: splendoarea uniformei înaintea Marelui Război”, „Iaşi, oraş regal” şi expoziţia „Imaginând istorii pierdute”. Seara s‑a încheiat cu un recital susţinut de pianista Eliodora Falan.

Proiectul internațional „Noptea Muzeelor” a fost inițiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi este patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor.

În România, „Noaptea Muzeelor” este organizată de Reţeaua Naţională a Muzeelor, membră în conducerea celei mai mari reţele paneuropene a muzeelor - Network of European Museum Organisations.