Obezitatea poate fi tratată şi prin post

Cea mai frecventă boală metabolică, obezitatea, are un impact negativ nu doar prin aspectele ei estetice şi sociale, ci mai ales prin pericolul real al bolilor pe care le determină. Astfel, pentru o persoană supraponderală nu scade doar calitatea vieţii, dar se diminuează foarte mult şi speranţa de viaţă.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), obezitatea şi supraponderabilitatea sunt definite ca acumularea anormală sau excesivă de grăsime care ar putea afecta în mod negativ sănătatea. Ea afectează toate categoriile sociale, săraci sau bogaţi, copii şi adulţi. În lume există aproximativ 1,5 miliarde de adulţi supraponderali, iar în România, aproape unul din doi români nu are o masă corporală adecvată, fiecare al patrulea fiind obez. Mai mult, aproximativ 40% din copiii români sunt obezi. Consecinţele supraponderabilităţii asupra sănătăţii sunt importante, kilogramele în plus crescând mult riscul de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare, de diabet, de boli osteoarticulare sau de dezvoltare a unor tipuri de cancere precum cel de colon, de sân sau uterin. Consecinţele acestor condiţii conduc la o moarte prematură sau la suferinţe îndelungate provocate de multiple dizabilităţi. Aceste riscuri apar încă de la o supraponderabilitate uşoară, suferinţe provocate reflectându-se nu doar asupra indivizilor respectivi, ci şi asupra familiilor lor şi a societăţii. Stil de viaţă inadecvat Cauza obezităţii o reprezintă dezechilibrul energetic dintre aportul alimentar şi necesităţile organismului. Astfel, o persoană câştigă în greutate atunci când mănâncă mai mult decât are nevoie. Dacă în unele cazuri obezitatea este consecinţa unor dezechilibre metabolice intrinseci organismului, de cele mai multe ori ea este urmarea unui aport alimentar inadecvat stilului de viaţă. Majoritatea produselor alimentare din ziua de azi, cu tot mirajul publicitar al diversităţii oferite, se rezumă la aceleaşi alimente bogate în grăsimi şi zaharuri, dar sărace în vitamine, minerale şi alţi micronutrienţi. Deşi împachetate într-o multitudine de ambalaje, cele mai multe produse de pe piaţă nu respectă o proporţie adecvată între valoarea lor energetică mare, de cele mai multe ori, şi valoarea nutriţională, care frecvent este minimă. Reclamele şi mediatizarea intensă nu sunt în mod necesar sinonime cu calitatea produselor prezentate. De aceea, fiecare consumator este dator să aleagă acele produse care nu sunt neapărat dulci sau uşor de achiziţionat, ci mai degrabă folositoare şi utile în economia organismului. Fuga de kilogramele în plus Se constată că disponibilitatea omului contemporan de a se hrăni facil şi consistent este direct proporţională cu tendinţa lui de a duce o viaţă sedentară. Aceasta este dată atât prin natura serviciului prestat de către mulţi, dar şi prin urbanizarea intensă şi facilitatea modului de transport. În ciuda faptului că 30 de minute de activitate fizică pe zi ajută la creşterea considerabilă a calităţii vieţii, statisticile OMS arată că mai mult de 60% din populaţia lumii nu atinge acest minim. Lipsa activităţii fizice a fost identificată ca al patrulea factor major de mortalitate, fiind ea însăşi principala cauză pentru aproximativ 25% din cancerele la sân sau colon şi 30% din cazurile de diabet zaharat sau de boală cardiacă ischemică. Astfel, acte simple ca mersul pe jos, urcatul scărilor, activităţi casnice sau recreaţionale ar schimba mult în bine starea sănătăţii. O dietă adecvată asociată cu o activitate fizică uşoară sau moderată au multiple beneficii atât asupra sănătăţii trupeşti, cât şi asupra celei mentale şi sufleteşti. Astfel, pe plan somatic, organismul se întăreşte, se tonifică. Sistemul musculoscheletal se dezvoltă în mod armonios, devine mai rezistent, crescând şi eficienţa propriului control asupra coordonării sau mişcărilor organismului. Dezvoltarea unei inimi puternice şi a unor plămâni sănătoşi va fi apreciată foarte mult atunci când organismul va fi pus la încercare, în situaţii critice. Un stil de viaţă sănătos este asociat cu multiple beneficii psihologice şi spirituale. Acestea variază de la creşterea stimei de sine şi a performanţelor intelectuale, la o integrare socială mai bună, la evitarea comportamentelor la risc precum fumatul sau consumul de alcool şi droguri, la diminuarea anxietăţii şi a depresiei. Efectele protective se extind şi faţă de unele boli neurodegenerative ca demenţa sau Parkinson. Tratament sau abstinenţă? Cu privire la tratamentul obezităţii, prof. dr. Constantin Dumitrache precizează că singura metodă eficientă rămâne regimul alimentar. El este însă condiţionat de voinţa şi de consecvenţa bolnavului. Medicaţia, de care ne putem lipsi, este folosită mai ales pentru efectul ei sugestiv. De câţiva ani a luat amploare şi o chirurgie a obezităţii, care însă se adresează cazurilor extreme, în care celelalte metode nu au dat rezultate. Chiar şi în aceste condiţii, greutatea nu va putea fi păstrată sau redusă în lipsa unui regim alimentar susţinut. În materie de nutriţie, sunt cercetări care se fac şi care recomandă o dietă cu un număr scăzut de calorii şi în condiţiile unei greutăţi ideale. Aceste regimuri hipocalorice scad metabolismul celular, cu diminuarea consecutivă a radicalilor liberi, substanţe cu efecte distructive asupra celulei. Astfel, se consideră că o reducere cu 60% a cantităţii de alimente consumate ar prelungi viaţa cu 40% faţă de speranţa normală de viaţă. În aceste condiţii, se poate înţelege de ce marii postitori nu îşi strică sau îmbolnăvesc organismul, ci trăiesc mai mult şi mai bine. Postul se poate dovedi util Postul reprezintă o perioadă potrivită pentru reglarea greutăţii corporale. Astfel, în această perioadă, după ce organismul s-a încărcat cu o hrană de iarnă grea, bogată în grăsimi şi produse animale, Postul Paştelui vine ca o binecuvântare. Produsele vegetale consumate acum vor detoxifia organismul, refăcându-i rezervele de vitamine şi minerale, fiind un bun remediu împotriva asteniei sau a virozelor care se înmulţesc şi pe fondul unei imunităţi scăzute date de consumul crescut de carne. Dacă nu este urmat corect, postul poate chiar să îngraşe, aceasta întâmplându-se atunci când doar se schimbă o mâncare nesănătoasă cu alta. Despre acest lucru, conf. dr. Floarea Damaschin spune că în afara calităţii alimentelor consumate, foarte importantă este şi cantitatea lor, şi nu numai în post. Reducerea raţiei energetice este elementară pentru creşterea duratei vieţii şi a eliberării de suferinţe. De la masă trebuie să ne sculăm atunci când foamea nu s-a potolit total, căci ea va dispărea în 10-15 minute! De asemenea, trebuie evitată creşterea cantităţii de pâine şi de sare folosite. Un altă greşeală care se poate face în post este monotonia alimentaţiei. Ea va stimula starea de bine şi va scădea senzaţia de foame. Pentru cine va dori să postească negru în primele zile din post, este necesar ca în ajun să nu mănânce prea mult. Aceasta pentru că o creştere importantă a nutrienţilor în sânge va declanşa o puternică senzaţie de sete, care, dacă nu va fi stinsă cu apă, va determina hipotensiune cu somnolenţă şi lentoare, putând precipita afecţiuni vasculare sau renale la cei susceptibili. În ciuda faptului că se prezintă cu multiple beneficii, postul este bun doar dacă se ţine bine. El trebuie început treptat, în funcţie de starea de sănătate, după puterea şi râvna fiecăruia. Bineînţeles, nu trebuie uitat ceva esenţial: nu postim ca să slăbim, deşi este inevitabil când postim corect, şi trebuie să adăugăm şi rugăciunea.