OIM atrage atenţia asupra problemelor generate de fenomenul migraţiei

▲ Studiile efectuate asupra familiilor muncitorilor migranţi arată că situaţia de unic răspunzător al familiei generează un volum crescut de muncă şi responsabilităţi ▲ Migranţii de sex feminin, care reprezintă aproape jumătate din cele 200 de milioane de migranţi din lume, se confruntă, la întoarcerea acasă, cu infidelitate conjugală, alcoolism sau violenţă domestică, cauzate de incapacitatea soţilor de a face faţă responsabilităţilor cotidiene, singurătăţii sau schimbării statutului social, din cel de susţinător financiar al familiei, în cel de îngrijitor al acesteia ▲

Creşterea atenţiei acordate siguranţei migranţilor în era globalizării şi eforturile sporite pentru promovarea drepturilor muncitorilor migranţi nu sunt egalate de intervenţii care să ofere siguranţă şi bunăstare familiilor rămase acasă, se arată într-un comunicat al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). „Ţările de origine depind de veniturile trimise de muncitorii migranţi şi văd în aceştia un plus pentru creşterea economică. Însă, pentru soţii, soţiile sau copiii rămaşi în ţară, absenţa zilnică a unui părinte aduce cu sine probleme economice şi sociale proprii. Acestea au fost de multe ori neglijate în programele din domeniul migraţiei şi al dezvoltării“, a afirmat directorul General Adjunct al OIM, Ndioro Ndiaye. Alcoolism, violenţă, probleme conjugale Studiile efectuate asupra familiilor muncitorilor migranţi arată că situaţia de unic răspunzător al familiei generează un volum crescut de muncă şi responsabilităţi. Migranţii de sex feminin, care reprezintă aproape jumătate din cele 200 de milioane de migranţi din lume, se confruntă, la întoarcerea acasă, cu infidelitate conjugală, alcoolism sau violenţă domestică, cauzate de incapacitatea soţilor de a face faţă responsabilităţilor cotidiene, singurătăţii sau schimbării statutului social, din cel de susţinător financiar al familiei, în cel de îngrijitor al acesteia. Reprezentanţii OIM cer o mai bună protecţie a migranţilor femei în ţările de destinaţie, deoarece ele sunt, de obicei, plătite mai puţin decât bărbaţii şi activează în sectoare mai puţin reglementate, precum munca la domiciliu sau agricultura. De asemenea, reprezentanţii OIM atrag atenţia asupra intervenţiilor centrate pe şcolarizarea copiilor emigranţilor, pe consilierea părinţilor, pentru diminuarea vulnerabilităţii copiilor, pe înfiinţarea grupurilor de sprijin reciproc pentru muncitorii migranţi, în zonele cu emigraţie mare. „Acest lucru ar da atât o voce colectivă cu autoritate economică şi socială grupului de soţi sau soţii rămaşi acasă, cât şi o reprezentare a unei comunităţi de oameni care contribuie semnificativ la creşterea economică a ţării lor, prin veniturile trimise acasă“, spune Ndioro Ndiaye. Programele de reintegrare a migranţilor care se întorc acasă sunt importante în egală măsură, nu numai pentru a asigura reinserţia lor pe piaţa muncii după mulţi ani de absenţă, ci şi pentru reinserţia lor socială. „Asigurând migranţiilor, la revenirea acasă, ocazia unui loc de muncă şi unei surse de venit, migraţia devine într-adevăr o perspectivă pozitivă, atât pentru familie, cât şi pentru societate“, adaugă reprezentanta OIM. Sumele de bani trimise de muncitorii migranţi către ţările în curs de dezvoltare, estimate la un total de 240 de miliarde de dolari americani în 2007, reprezintă, în foarte multe cazuri, sursa principală de venit a familiei şi sunt folosite adesea pentru cheltuielile curente şi pentru plata taxelor şi materialelor şcolare.