Patriarhii Iustin şi Teoctist au fost pomeniți la Catedrala Patriarhală

În ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, 27 iulie 2024, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare. La final, ierarhul a oficiat slujba Parastasului pentru adormiții întru fericire patriarhi ai României Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu, trecuți la Domnul în zilele de 31, respectiv 30 iulie.

Credincioșii ortodocși care au luat parte la Sfânta Liturghie săvârșită sâmbătă pe Dealul Patriarhiei au avut bucuria de a cinsti un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, odor de mare preț provenit din tezaurul sacru al Reședinței Patriarhale.

După citirea pasajului evanghelic al zilei, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat viața, virtuțile și curajul acestui mare sfânt mult iubit de credincioși și grabnic ajutător al celor bolnavi: „Dacă privim istoria de început a Bisericii, vom înțelege cuvintele Părinților și scriitorilor bisericești din primele veacuri care ne spun că, începând de la Nero până la decretul Sfântului Împărat Constantin, au curs pâraie de sânge. Nu este o simplă figură de stil, nenumărați martiri mărturisind în această perioadă, prin vărsarea sângelui, credința lor în Mântuitorul Iisus Hristos. Între acești numeroși martiri se află și cel pe care îl pomenim astăzi, Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Anul acesta, Biserica Ortodoxă Română ne îndeamnă să privim către sfinții vindecători, taumaturgi, între aceștia aflându-se și mucenicul prăznuit astăzi, care este pomenit și la toate slujbele Sfântului Maslu, la slujbele pentru sănătate, când cerem milostivirea lui Dumnezeu pentru cei aflați în grea suferință. Sfântul Pantelimon, dimpreună cu învățătorul său, Ermolae, cu Chir și Ioan, Mochie și Anichit, Talaleu și Trifon, sunt mereu pomeniți ca mari sfinți vindecători cărora li s-au adăugat, în perioada  mai apropiată de noi, și alți sfinți care au dăruit prin rugăciunea lor numeroase vindecări celor suferinzi. Așa este cazul Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, al Sfântului Ioan Rusul, al Sfântului Efrem cel Nou și al altor sfinți tămăduitori”.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa s-a rugat pentru odihna sufletelor ultimilor doi Întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române trecuţi la Domnul, patriarhii Iustin şi Teoctist, ale căror morminte se află în pronaosul sfântului lăcaș, întrucât la finalul acestei luni se vor împlini 38, respectiv 17 ani de la mutarea celor doi patriarhi la cele veșnice. Cu acest prilej, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat personalitățile celor doi arhipăstori ai Bisericii noastre: „La sfârșitul lunii iulie, ne aducem aminte de acești doi patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Iustin Moisescu și-a încheiat viața la 31 iulie 1986, iar Patriarhul Teoctist Arăpașu, la 30 iulie 2007. Biografiile celor doi patriarhi sunt în general cunoscute de slujitorii Bisericii, de monahi, dar și de credincioși. Ei au avut daruri diferite dar, în același timp, au îndeplinit aceeași misiune a slujirii Bisericii și a propovăduirii cuvintelor Evangheliei. Au avut atât lucruri în comun, cât și lucruri care i-au făcut să fie înțeleși după vremea și contextul în care au lucrat”.

Preasfinția Sa a vorbit, în continuare, despre legăturile celor doi patriarhi cu oamenii sfinți și cu marii monahi ai vremurilor lor, arătând că acestea „îi așază pe cei doi patriarhi în lumina apropierii de viața filocalică, unul descoperind-o, iar altul trăind-o din tinerețile lui, amândoi întâmpinând în timpul vieții foarte multe nedreptăți ale regimului comunist. Patriarhul Iustin le-a suportat cu multă demnitate și cu o înțelegere superioară a lucrurilor, iar Patriarhul Teoctist, cu răbdarea, ascultarea și smerenia cu care a fost obișnuit încă din tinerețe. Pomenirea lor se face la fiecare Liturghie. Ei sunt pomeniți la toate Altarele românești din țară și din străinătate. Sunt pomeniți de mănăstirile unde au fost ctitori restauratori. Patriarhul Iustin Moisescu, ca Mitropolit al Moldovei, într-o lucrare de 20 de ani, a restaurat cele mai importante mănăstiri moldave dar și, în parte, pe cele de aici care nu fuseseră restaurate de Patriarhul Justinian. Aceeași lucrare a avut-o Patriarhul Teoctist la Arad, la Craiova, la Iași și, în parte, la București, ultima lui ctitorie fiind Mănăstirea Sfinților Români la a cărei sfințire a slujit alături de mulți ierarhi ai Bisericii noastre. Așadar, în această zi îi pomenim pe amândoi, dimpreună cu ceilalți trei înaintași ai lor, Miron, Nicodim și Justinian, și ne rugăm ca Mântuitorul Iisus Hristos să răsplătească strădania lor și jertfa făcută, într-o perioadă deosebit de grea, întru slujirea Bisericii”.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.