Peste un miliard de oameni suferă din cauza foametei

Deşi suntem în secolul al XXI-lea, pe plan mondial încă sunt numeroase state unde oamenii suferă din cauza foametei, forurile internaţionale considerând că acum sunt aproximativ un miliard de persoane care nu au ce pune pe masă. Principala cauză este scumpirea alimentelor de bază, coroborată cu efectele crizei economice.

Peste un miliard de locuitori ai planetei suferă de foame din cauza crizei economice şi creşterii preţurilor la alimente în ultimii trei ani, a declarat joi directorul general al Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Jacques Diouf. "În 2009, numărul celor care suferă de foame în lume a crescut cu 105 milioane faţă de anul 2008, cifra depăşind în prezent un miliard", precizează directorul FAO, inaugurând în Panama cea de-a 31-a conferinţă FAO pentru America Latină şi Caraibe. Din cei un miliard de oameni care suferă de foame, 642 de milioane trăiesc în Asia - Pacific, 265 de milioane în Africa, 42 de milioane în America Latină şi Caraibe şi 15 milioane în ţările dezvoltate. Ţările cele mai afectate de foamete sunt RD Congo, Eritreea şi Haiti. Africa este în continuare continentul cel mai afectat de foamete". Directorul FAO a explicat accentuarea problemei în ultimii ani prin diminuarea investiţiilor în sectorul agricol, scumpirea alimentelor şi criza economică. În ţările în curs de dezvoltare, familiile cheltuiesc până la 50% din venituri pe alimente, comparativ cu 20% în ţările dezvoltate. Diouf propune crearea unei "politici mondiale pentru securitatea alimentară", care să prevadă creşterea producţiei agricole cu 70% în ţările dezvoltate şi cu 100% în ţările aflate în curs de dezvoltare. Potrivit Departamentului de Afaceri Economice şi Sociale al ONU, populaţia lumii era estimată în 2008 la 6,9 miliarde de locuitori. Principalele cauze ale lipsei de hrană Principalele cauze pentru care un număr foarte mare de persoane se confruntă cu foametea este creşterea preţului la alimentele de bază, precum orezul şi cerealele, potrivit unui raport al organizaţiei umanitare britanice Oxfam. Alte 119 milioane de persoane se confruntă cu foametea, adaugă organizaţia în raportul său publicat cu ocazia Zilei mondiale a alimentaţiei, organizate joi de ONU. Circa 967 milioane de persoane sunt în prezent subnutrite, a precizat Oxfam. Conform lui Barbara Stocking, director general al organizaţiei, creşterea preţului la alimente a avut un efect "devastator" asupra anumitor popoare, citând în special o creştere cu 300% a preţului grâului în Guatemala şi dublarea preţului făinei şi al orezului în Cambogia şi în Filipine, anul trecut. "Vieţi nevinovate au fost distruse de expunerea lor la volatilitatea pieţelor", a precizat ea. "Este timpul ca lumea să îşi dea seama de necesitatea ca executivele ţărilor în curs de dezvoltare să ajute agricultorii afectaţi de sărăcie şi obligaţia ţărilor industrializate să îi sprijine", a adăugat ea. Oxfam lansează joi un apel pentru colectarea sumei de 19 milioane de euro, pentru finanţarea operaţiunilor de asistenţă. Consiliul Europei condamnă regimul lui Stalin pentru foametea din anii '20 Parlamentarii din cadrul Consiliului Europei au condamnat recent regimul lui Iosif Stalin pentru că a organizat Marea foamete la sfârşitul anilor '20 în mai multe republici sovietice, o catastrofă calificată drept "genocid" în legislaţia ucraineană. Rezoluţia adoptată cu 81 de voturi pentru şi patru împotrivă aminteşte că în această fostă republică sovietică "Holodomor" (foametea provocată din motivaţii politice) a fost recunoscut "ca un act de genocid împotriva ucrainenilor". Dar aceasta este singura menţionare a termenului "genocid" în acest document de compromis, care evocă în repetate rânduri "o catastrofă umană" şi "politica nemiloasă a regimului stalinist". În Ucraina, milioane de ţărani şi familiile acestora au murit de foame ca urmare a interdicţiei de părăsire a zonelor afectate şi a confiscării cerealelor. Milioane de persoane au murit înfometate în Bielorusia (Belarus), Kazahstan, Republica Moldova şi în Rusia, în punctul culminant al crizei alimentare din 1932-1933. Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a aplanat dezbaterea, declarând săptămâna trecută la Strasbourg că "recunoaşterea Marii foamete ca un act genocidar în special împotriva unei naţiuni nu ar fi corectă, nu ar fi justă"