Profilul cultural al românului

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, a lansat săptămâna trecută „Barometrul de Consum Cultural 2014“, acesta reprezentând o analiză sociologică importantă în contextul dinamicii vieţii sociale, culturale sau economice din România. „Barome-trul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local“ este esenţial, mai ales din perspectiva cunoaşterii percepţiilor şi atitudinilor faţă de domeniul cultural, cunoaşterii nevoilor culturale,  precum şi cunoaşterii tendinţelor de consum cultural ale populatiei.

Profilul cultural al unei societăţi este relevant pentru politicile culturale româneşti şi europene, oferind indicii importante asupra identităţii şi diversităţii culturale. De aceea, perspectiva de abordare şi de analiză trebuie să fie una sistemică. A citi doar cifrele statistice nu înseamnă mare lucru, „Barometrul de Consum Cultural 2014“ a măsurat faptele sociale din domeniul cultural cu instrumente sociologice moderne. Înainte de a face o analiză a consumului cultural românesc, cercetătorii INCFC au diferenţiat următoarele categorii de consumatori în funcţie de gradul de interes pentru activităţile culturale: consumator (consumă artă în mod constant şi fără diferenţiere între formele culturale), fan (consumul este influenţat de atracţia faţă de anumiţi artişti sau programe), sectant (specializat în consumul de artă asociată cu alte activităţi sociale), entuziasmat (interes serios faţă de toate activităţile artistice în formă structurată), producător amator (interesul faţă de artă merge mai departe, implicând participarea activă din postura de producător).

Taxonomia prezentată poate contribui în mod substanţial la reprezentarea profilului cultural al românului, implicit la răspunsul la cerinţele cantitative şi calitative: ce se consumă, când, cum şi mai ales cine sunt consumatorii de cultură. Un aspect interesant relevat de Barometrul Cultural 2014 îl constituie importanţa dată culturii în sistemul de valori românesc. Cultura se regăseşte pe locul al şaselea după următoarele valori: muncă, familie, educaţie-şcoală, prieteni, timpul liber-relaxare. Specificăm faptul că, deşi a crescut cu 4-5%, un sfert dintre români consideră cultura „nu prea importantă“ (24%). Cu toate acestea, aproape jumătate dintre români au spus că citesc cel puţin o dată pe lună cărţi, iar 36% au afirmat că nu citesc niciodată cărţi. Deci, aproape 50% dintre români citesc cel puţin o dată pe lună cărţi, un procent important în economia analizei în ceea ce priveşte lectura. Este adevărat că există un procent destul de mare de respondenţi care au afirmat că nu citesc niciodată cărţi (36%).

Cel mai interesant aspect îl constituie o creştere a nivelului de participare a respondenţilor la artele spectacolului. Raportat la anii 2012 şi 2013 se constată o creştere a participării la artele spectacolului pentru toate categoriile: Filarmonică; Operă/ Operetă; Teatru; Muzică/Spectacole, Divertisment; Film/ Festivaluri de muzică. În ceea ce priveşte patrimoniul construit, rezultatele barometrului sunt edificatoare: 87% dintre respondenţi consideră că patrimoniul cultural construit trebuie protejat, 76% consideră că trebuie valorificat pentru turism, 72% dintre respondenţi consideră că la şcoală ar trebui făcută mai multă educaţie pentru patrimoniul cultural local şi naţional.

Un alt aspect demn de luat în considerare este cel referitor la disponibilitatea de a face voluntariat pentru protejarea patrimoniului cultural: 82% dintre respondenţi au răspuns afirmativ la această întrebare. Referitor la activităţile şi practicile de vizitare a muzeelor din Bucureşti sau din ţară, datele barometrului sunt destul de îngrijorătoare: doar 20% dintre respondenţi au vizitat un muzeu în 2014, 56% nu au intrat deloc într-o institu-ţie muzeală, 43% au răspuns că vizitează muzee o dată pe an. Dintre muzeele cel mai des vizitate în Bucuresti enumerăm: Muzeul „Grigore Antipa“, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional al Sa-tului „Dimitrie Gusti“. Referitor la prestigiul artiştilor, datele barometrului ne indică o pondere de 56% a respondenţilor care cred că artiştii în România sunt respectaţi, comparativ cu 44% care cred că artiştii nu sunt respectaţi. Interesante sunt şi rezultatele barometrului referitoare la practicarea activităţilor artistice şi creative. La întrebarea: Pe care dintre următoarele activităţi le practicaţi ca modalitate a petrecerii timpului liber? - 6% au răspuns desen/pictură; muzică - 4%; dans - 4%; scriere creativă - 3%; teatru - 2%; artizanat - 2%; sculptură - 1%.

Noutatea studiului o constituie utilizarea tehnologiei în consumul cultural din România: 52% dintre respondenţi au răs-puns că nu au aplicaţii şi softuri digitale în gospodărie. În ceea ce-i priveşte pe cei care posedă softuri digitale, 28% folosesc astfel de aplicaţii pentru a citi ziare, reviste, cărţi sau alte publicaţii; 17% le utilizează pentru evenimente culturale (programe teatre, cinematografe, muzee); 24% pentru informaţii turistice; 40% pentru vizionat filme, ascultat muzică; 43% pentru reţele de socializare şi comunicare (Facebook, Twitter, Messenger); 23% pentru editat conţinut foto şi video. Ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu, a afirmat: „Ştirile despre moartea consumului de cultură, inclusiv în rândul tinerilor, au fost vădit exagerate. Asta este partea bună a concluziilor barometrului de opinie, alcătuit la cererea Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală“.

La cele prezentate mai sus, am putea afirma că Barometrul Cultural 2014, prin rezultatele şi tendinţele implicite, poate reprezenta un reper metodologic important pentru elaborarea realistă a unei strategii în domeniul culturii româneşti. Astfel, se pot proiecta programe culturale privind creşterea consumului cultural privind aspectele relevate de studiu sociologic: lectura, activităţi muzeale, teatru, filarmonica, festivaluri de muzică, voluntariat sau educaţie pentru patrimoniul cultural. Profilul cultural al românului din perspectiva „Barometrului de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local“ trebuie cunoscut în toată complexitatea sa, în ceea ce se constituie ca formă, dar mai ales ca fond, substanţa culturală. La nevoile culturale ale omului modern trebuie elaborate oferte culturale la un standard înalt de calitate. După cum şi numele barometrului o arată, „Cultura, între global şi local“, putem considera că studiul sociologic analizat face o radiografie complexă şi modernă domeniului cultural din România, indicând în mod explicit, cantitativ, trăsăturile date şi tendinţele specifice identităţii culturale româneşti locale şi globale.