Punerea în practică a Tratatului de la Lisabona provoacă deja tensiuni

▲ Mai multe ţări europene, în special cele mari, sunt suspectate că nu vor să respecte prevederile Tratatului de la Lisabona, acordând noului preşedinte şi noului şef al diplomaţiei UE „un rol subaltern, pentru ca ele să continue să dea tonul“, notează agenţia de presă AFP ▲ Ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Alexander Stubb, acuză unele state UE că intenţionează să trimită diplomaţi „mediocri“, pentru a slăbi noul serviciu de acţiune externă ▲

Mai multe ţări europene, în special cele cu multă influenţă în cadrul UE, sunt suspectate că nu vor să respecte prevederile Tratatului de la Lisabona, acordând noului preşedinte şi noului şef al diplomaţiei UE „un rol subaltern, pentru ca ele să continue să dea tonul“, notează agenţia de presă AFP. „Problema este că sistemul este foarte conservator“, a declarat ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Alexander Stubb. „Cu toţii trebuie să înţelegem că Tratatul de la Lisabona a schimbat lucrurile. Mulţi gândesc încă în termenii vechiului Tratat de la Nisa, în loc să gândească în cei ai Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009“, a subliniat şeful diplomaţiei finlandeze. Unele state nu doresc o politică externă europeană coerentă Noul tratat a introdus un post de preşedinte al Uniunii Europene, încredinţat belgianului Herman Van Rompuy, şi unul de şef al diplomaţiei europene, atribuit britanicei Catherine Ashton. În acelaşi timp însă, preşedinţia semestrială prin rotaţie, pe ţări, este menţinută pentru toate reuniunile, în afara celor ale şefilor de stat şi ale miniştrilor afacerilor externe. „Chiar şi în materie de afaceri externe, unele ţări doresc să se menţină rolul preşedinţiei prin rotaţie, de exemplu în cazul reuniunilor de ambasadori sau în absenţa lui Catherine Ashton. Unele state refuză să dea noilor instituţii mijloacele de a-şi face treaba şi nu doresc o adevărată politică externă europeană“, a declarat ministrul finlandez al Afacerilor Externe. Potrivit unei surse diplomatice europene citate de AFP, în special Spania (care va prelua preşedinţia semestrială prin rotaţie la 1 ianuarie - n.r.), dar şi Franţa, precum şi mai multe ţări din Est încearcă să facă să prevaleze prerogativele statelor, în detrimentul noilor instituţii introduse prin Tratatul de la Lisabona. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene al Spaniei, Diego Lopez Garrido, a promis însă că ţara sa va „întări noile posturi şi va dezvolta instrumente cu adevărat puternice, pentru a pune în practică politica externă a UE“. Omologul său francez, Pierre Lellouche, a afirmat, la rândul său, că doreşte să „respecte regulile jocului“ în ceea ce priveşte noul tratat. Diplomaţi „mediocri“, pentru a slăbi noul serviciu de acţiune externă Ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Alexander Stubb, acuză unele state că doresc să trimită diplomaţi „mediocri“, pentru a slăbi noul serviciu de acţiune externă, corp diplomatic aflat sub autoritatea britanicei Catherine Ashton. „Franţa nu se simte vizată“, afirmă pentru AFP omologul său francez, Pierre Lellouche. Oficialul francez recunoaşte, totuşi, supărarea unor miniştri de Externe din UE în legătură cu decizia preşedinţiei suedeze de a nu-i invita la apropiatul Consiliu European de la Bruxelles.