Receptarea textului biblic în societatea de azi

Mănăstirea Tismana a găzduit, în perioada 18 -19 iulie, simpozionul naţional de teologie "Importanţa textelor biblice pentru societatea contemporană". Activitatea s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.

Timp de două zile, mai mulţi profesori de renume din teologia românească, precum şi alţi oameni de cultură, iubitori ai disciplinelor biblice din ţară, s-au întrunit la Mănăstirea Tismana, în Protoieria Târgu Jiu Nord, judeţul Gorj, pentru a dezbate "Importanţa textelor biblice pentru societatea contemporană". Întâlnirea, ajunsă anul acesta la cea de-a doua ediţie, a fost organizată de Academia Teologică de la Tismana, împreună cu Facultatea de Teologie din Craiova şi Editura Mitropolia Olteniei, din încredinţarea şi cu binecuvântarea IPS Irineu. Au participat pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul Facultăţii de Teologie din Cluj, pr. prof. univ. dr. Vasile Mihoc, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova, prof. univ. dr. Pavel Chirilă, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Jan Nicolae, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu, profesor la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Adrian Ivan, de la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. lect. univ. dr. Ion Rizea, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, lect. dr. Cristian Petcu, director AFCN, pr. asist. univ. dr. Stan Răzvan, lect. univ. dr. Ana Ocoleanu, asist. univ. dr. Mihai Ciurea, Cătălin Mosoia, jurnalist, Iulian Cămui, arhitect, şi Adrian Boldişor, directorul Editurii Mitropolia Olteniei. Înţelegere frăţească între laici şi clerici Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc în prezenţa IPS Irineu, care şi-a exprimat bucuria pentru organizarea acestui eveniment academic şi i-a binecuvântat pe participanţi. "Anul acesta am dorit cu tot dinadinsul să realizăm o analiză amănunţită asupra receptării textului scripturistic în societatea contemporană. În acest sens, participanţii, pe lângă faptul că audiază prelegeri ştiinţifice din domeniul teologiei, istoriei sau artei, au şansa de a înţelege mai bine realitatea concretă a vieţii eclesiale. Am dorit de asemenea ca prin această Academie Teologică să realizăm o strânsă unitate între laici şi clerici, fundamentată pe prietenie şi înţelegere frăţească. De aceea, considerăm demersul nostru ca fiind unul de suflet, ocrotit de rugăciunile Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana", a afirmat Înalt Preasfinţia Sa. În debutul întâlnirii, pr. conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, moderatorul simpozionului, a evidenţiat importanţa subiectului propus spre dezbatere: "Tema fundamentală a întâlnirii noastre este Sfânta Scriptură ca temei al credinţei creştine, ca ultimă instanţă la care apelăm în întemeierea adevărului creştin. Sinoadele ecumenice, în definiţiile dogmatice pe care le-au formulat, s-au întors de fiecare dată la Sfânta Scriptură şi au articulat învăţătura de credinţă pe baza textelor biblice. De aceea, importanţa disciplinelor biblice este incontestabilă pentru teologia ortodoxă, în pofida numeroaselor dezacorduri legate de cele mai multe ori de metoda de cercetare". Şirul prelegerilor a fost deschis de părintele prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, care a prezentat evoluţia textului scripturistic în contextul principalelor evenimente din istoria Bisericii universale. Tot în prima zi, bioeticianul Pavel Chirilă a oferit o perspectivă medicală asupra Sfintei Scripturi. Pe baza celor două prelegeri, participanţii au adâncit discuţii şi au tras concluzii. Hristos, primul interpret al Scripturii În cea de-a doua zi, discuţiile au fost deschise prin prelegerea părintelui prof. univ. dr. Ioan Chirilă, care a oferit o abordare hristologică asupra Vechiului Testament. În acest context, părintele profesor a afirmat: "În structura liturgică a Bisericii noastre, exista un cuantum de text scripturistic, extraordinar de mare, în care credinciosul se odihnea. La sat, de exemplu, oamenii simpli nu se complicau cu cuvintele, nu-şi puneau niciodată întrebarea dacă textul biblic era cel original sau nu. În starea lor de odihnire, ei se dăruiau Cuvântului şi nu-l ispiteau. Căutau în măsura în care le permitea capacitatea lor intelectuală să realizeze această conlocuire cu logosul Scripturii. Aşa se face că, dacă privim în înţelepciunea populară, putem găsi foarte multe aspecte de factură scripturistică, izvorâte din locuirea acestor oameni simpli în Cuvântul care dă viaţă. Aceasta este starea de deşertare. La un nivel mai înalt, această locuire în Cuvânt este dublată de dorinţa de participare la strălucirea Cuvântului. Acest demers presupune un act de contemplaţie, o participare la forţa revelatorie a Cuvântului". În continuare, părintele prof. univ. dr. Vasile Mihoc a vorbit despre regăsirea Sfintei Scripturi în Sfânta Biserică: "Hristos apare ca primul interpret al Scripturii din perspectiva Bisericii. El întemeiază Biserica. Cu toate acestea, chiar în societatea noastră contemporană, oamenii ar fi de acord să-L ia pe Hristos în seamă, după propria lor înţelegere, dar nu şi Biserica. Ea este considerată de unele secte drept "marea desfrânată". Care este atunci raportul dintre Scriptură, Tradiţie şi Biserică? Sunt lucruri atât de fine, adânci, la care trebuie să luăm seamă". În a doua parte a zilei au conferenţiat pr. lect. univ. dr. Jean Nicolae, de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, şi pr. lect. dr. Ioan Rizea, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova. Pentru fiecare participant, Editura Mitropolia Olteniei a oferit câte o mapă cu programul simpozionului, un exemplar din lucrarea "În lumina Cuvântului. Dialoguri cultural-teologice", semnată de Ana Ocoleanu, şi CD-urile "Imaginea sărbătorilor de peste an pe note bizantine", înregistrate de Grupul psaltic "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" al Catedralei mitropolitane din Craiova.