Revista presei

Obiectiv de Suceava relatează că Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a pus piatra de temelie pentru noul lăcaș de cult din Parohia Brodina de Sus, pe locul în care, în urmă cu cinci luni, biserica a ars în totalitate. Au participat fostul preot slujitor, părintele Ioan-Bogdan Dumitriu, și noul preot instalat, părintele Gheorghe-Dumitru Creuco, precum și primarul din Izvoarele Sucevei. Ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți la unitate şi a menționat faptul că biserica va fi construită în cimitirul parohiei, pe vechiul amplasament, arătând prin aceasta comuniunea înaintașilor trecuți la Domnul cu cei care astăzi au datoria de a rezidi biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.

Monitorul de Suceava anunță că racla cu moaștele Sfântului Vasile cel Mare de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași poposește câteva zile la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Straja, unde va rămâne în perioada 20-23 mai. Sfintele moaște sunt aduse aici cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, a Înalt­preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul ­Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și a Înaltprea­sfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Conform datelor furnizate de pr. Constantin Oprea pe site-ul arhiepiscopiei, există o frumoasă tradiție împământenită în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” ca la hramul bisericii să se organizeze un moment duhovnicesc adresat credincioșilor prin aducerea spre închinare a unor sfinte odoare ale Bisericii noastre strămoșești.

Zi-de-zi scrie despre biserica de lemn din Sărmăşel-Gară, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, finalizată la 19 aprilie 1692, potrivit inscripţiei în slavonă incizate pe ancadramentul aflat deasupra uşii de la intrare. Un act editat de domnitorul Mihai Viteazul, în 1601, arată că biserica exista în satul Dâmbu. Ea a fost mutată, în 1936, în Sărmăşel-Gară, după ce a fost cumpărată de credincioşii ortodocşi de acolo pentru 20.000 de lei. Lăcaşul de cult, declarat monument istoric, este în întregime din lemn, în stilul arhitecturii populare, şi a trecut prin restaurări succesive în anii 1924, 1952 şi 1982, când a fost ridicat cu 30 cm, s-a clădit sub el piatră de râu şi s-au zidit scările. Ultima reparaţie a fost făcută în 2007, când a fost înlocuit acoperişul de şindrilă.