Românii din sudul Belgiei, ocrotiţi de Sfântul Ioan Botezătorul

Românii stabiliţi în provincia belgiană Luxembourg sărbătoresc hramul bisericii în care se roagă, astăzi, 24 iunie, de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Înaintemergătorul Domnului este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi de către românii din ţară şi din străinătate. El îi adună împreună astăzi pe toţi românii iubitori de rugăciune din micul orăşel belgian, unde aceştia se simt ca acasă, de sărbătoarea Sânzienelor.

Parohia „Naşterea Sfântului Ioan Bote­zătorul” din Warisy a fost în­fiin­ţată cu binecuvântarea Înalt­prea­sfin­ţitului Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, în anul 2013, preot paroh fiind numit părintele Adrian Tiron. Scopul înfiinţării parohiei a fost acela de a sprijini duhovniceşte pe creştinii ortodocşi români care locuiesc în provincia belgiană Luxem­bourg. Iniţiativa înfiin­ţării parohiei din Warisy a aparţinut părintelui Patriciu Vlaicu, protopopul Belgiei francofone (Valonia), şi părintelui Ioan Dură (protopopul Belgiei Flamande şi al Olandei). Ambii preoți cunoşteau realitatea din acel teritoriu, unde nu era o biserică ortodoxă, dar unde locuiau deja din ce în ce mai mulţi români care solicitau posibilitatea participării la slujbele religioase mai aproape de locuinţele lor.

Găsirea unui locaş de cult a fost facilitată de părintele Thaddhée Barnas (vieţuitor la Mănăstirea Chevetogne şi preşe­dinte al Comisiei ecumenice a diecezei romano-catolice din provincia Namur şi Luxembourg). Aceeaşi deschidere faţă de dorinţa firească a românilor ortodocşi a avut-o și protopopul romano-catolic Pascal Roger din La Roche-en-Ardenne, care a susţinut demersul de găsire a unui locaş de cult, potrivit pentru nevoile spirituale ale comunităţii româneşti.

Biserica în care se săvârşesc acum sfintele slujbe a fost pusă la dispoziţia comunităţii ortodoxe româneşti şi, cu ajutorul lui Dumnezeu şi dragostea româ­nilor ortodocşi, sfântul locaş a fost amenajat după rânduială, pentru a fi familiar tuturor celor care se vor ruga în el.

De curând, Parohia Warisy s-a extins, înfiinţând o mică filie la Arlon (primul oraş ca importanţă din provincia Luxembourg). Capela deschisă acolo a fost închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, de asemenea iubiţi şi cinstiţi de toţi românii bine­credincioşi. Locaşul de cult a fost pus la dispoziţia parohiei româ­neşti de către protopopul ro­mano-catolic Jean-Marie Jadot. Parohia are pagină de internet şi cont de Facebook, unde cre­dincioşii pot găsi anunţuri, programul slujbelor şi detalii despre activităţile comunităţii.

Cateheze, activități cu tinerii și parteneriate filantropice

Slujbele româneşti se desfă­şoară de regulă duminica, în zilele de lucru credincioşii fiind la serviciu, atât la Warisy, cât şi la Arlon, în capela de curând amenajată. După slujbe au loc adesea cateheze cu copiii, dar şi cu adulţii, în cadrul cărora credincioşii învaţă mai bine semnificaţiile slujbelor şi învă­ţătura de credinţă.

Comunitatea românească din provincia belgiană Luxembourg este formată în mare parte din medici, infirmieri şi angajaţi în diverse domenii. Totuşi, gre­utăţile care au survenit odată cu criza economico-financiară prin care trec multe ţări europene i-au afectat şi pe românii din această zonă. Comunitatea încearcă să-i sprijine, după putinţă, pentru ca ei să nu-şi piardă nădejdea. În acest sens, membrii comunităţii strâng fonduri care să le permită familiilor care trec prin perioade dificile să aibă resurse până la găsirea unui nou loc de muncă.

Parohia are activităţi cu tinerii, mai ales în preajma Cră­ciunului şi Paştilor. Atunci copiii şi tinerii participă la ateliere de creaţie, pictând şi modelând după tradiţiile stră­vechi româ­neşti. Pe lângă aceasta, membrii comunităţii ies adesea împreună, pentru a se cunoaşte mai bine, în natură, preferate fiind plim­bările cu barca pe lacurile din zonă.

Parohia `Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Warisy, în colaborare cu Parohia `Sfântul Dumitru” din Chi­şinău, a pus bazele unui proiect filantropic de sprijin al Asociaţiei `Agapis”, care ajută copiii defavorizaţi şi cu handicap. În cadrul asociaţiei, copiii participă la ateliere de creaţie (pictură, icoane, sculptură şi broderie). Lucrările copiilor sunt expuse spre vânzare la parohie, urmând ca sumele adunate să fie trimise pentru susţi­nerea copiilor care trăiesc în condiţii precare.

Provincia Luxembourg, file de istorie

Luxembourg este o provincie valonă din Belgia, este situată în sud-estul țării, care se învecinează cu Marele Ducat de Luxemburg, regiunea franceză Lorena și provinciile belgiene Namur și Liège. Capitala sa este orașul Arlon, situat în sud-estul provinciei. Provincia are o suprafață de 4.443 km², fiind cea mai întinsă provincie belgiană. Cu o populație de aproximativ un sfert de milion de locuitori, este însă cea mai puțin populată. Provincia ocupă două regiuni geografice din Valonia: Ardeni în nord și Gaume în sud. A fost separată din Marele Ducat de Luxemburg în 1839, după Re­voluția belgiană, în urma divi­zării Regatului Unit al Țărilor de Jos. Majoritatea populației este francofonă, dar de-a lungul frontierei luxemburgheze o parte din populație este vorbitoare de luxemburgheză. Datorită istoriei comune, stema provinciei este similară cu stema Marelui Ducat de Luxemburg.