Sărăcia afectează un sfert dintre copiii și tinerii României

Anul trecut, în România trăiau 3,46 milioane de persoane în sărăcie relativă, adică în gospodării al căror venit disponibil era sub 2.036 lei/lună de persoană, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Sărăcia afectează 25,8% dintre tinerii de 18-24 ani şi 23,6 dintre minori. Dintre românii cu venituri mici, 3,16 milioane erau în stare de deprivare materială şi socială severă, ceea ce înseamnă că nu puteau să-și acopere necesități cum sunt încălzirea locuinței sau consumul regulat de carne.

Numărul persoanelor sărace, de 3,46 milioane în 2025, a fost mai mic cu 3,5% faţă de anul anterior. Sărăcia relativă afectează 18,4% din totalul populației, cu 0,6% sub nivelul din 2024, arată datele publicate de INS. Femeile sunt mai afectate decât bărbaţii (18,7% faţă de 18%). Pe vârste, incidențele cele mai mari s-au întâlnit la tinerii de 18-24 ani (25,8%) şi la minori (23,6%). INS relevă că, în 2025, valoarea pragului de sărăcie relativă a fost de 24.435 lei/an/persoană sau 2.036 lei/lună/persoană. În UE, acest prag este fixat de regulă la 60% din venitul median al populației.

„Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, 44,2% dintre persoane s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative; (...) situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul vârstnicilor (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă”, precizează INS, potrivit Agerpres.

În privința sărăciei severe, aceasta a afectat anul trecut 3,16 milioane de persoane (55,9% femei și 44,1% bărbați), iar rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 16,8% (-0,4% față de 2024). Incidenţe ridicate au fost la minori până la 18 ani (21,1%) şi la vârstnici de peste 65 de ani (19,2%).

Un alt indicator privind vulnerabilitatea socială este numărul persoanelor din gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (în care adulții sub 65 de ani și-au folosit mai puţin de 20% din potenţialul de muncă), care a fost anul trecut de 785.000, în creștere la 5,6%, de la 4,3% anul trecut.

În ceea ce priveşte riscul de ­sărăcie sau excluziune socială (AROPE), care se referă la persoanele aflate cel puțin într-una din situațiile de mai sus: fie în risc de sărăcie relativă, fie în sărăcie severă, fie într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii, acesta corespunde unui procent de 27,4% din populație (29,1% dintre femei şi 25,6% dintre bărbaţi), adică 5,2 milioane de persoane (-0,5% față de 2024). Indicatorul AROPE a fost, în 2025, cel mai mare la tinerii de 18-24 ani (34,2%), dar şi la minori (32,4%).

În profil regional, cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38%), urmată îndeaproape de Sud-Vest Oltenia (36%), iar cea mai mică rată în Bucureşti-Ilfov (13,6%), mai notează INS. (C.Z.)