Producătorii agricoli ale căror culturi de porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de seceta pedologică din 2025 vor putea primi un sprijin financiar de până la 333 lei/hectar, în cadrul unei scheme cu un
Agricultura tradițională pusă în valoare pe Via Transilvanica
Un protocol de colaborare dedicat comunităţilor rurale şi peisajului agrocultural de-a lungul traseului Via Transilvanica a fost semnat miercuri de Ministerul Agriculturii şi Asociaţia Tăşuleasa Social. Potrivit ministerului, documentul stabileşte cadrul de cooperare pentru promovarea traseului şi a produselor locale, păstrarea peisajului rural şi pastoral, facilitarea unui acces responsabil al drumeţilor.
„Via Transilvanica este mai mult decât un traseu: este un proiect de ţară, care pune în valoare România rurală aşa cum este ea, cu peisajele, tradiţiile şi produsele sale locale. (…) Prin acest parteneriat vrem să sprijinim comunităţile din zonele montane, să punem în valoare agricultura şi produsele tradiţionale, peisajul agrocultural şi patrimoniul pastoral care dau identitate zonelor străbătute de Via Transilvanica”, a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, potrivit Agerpres.
Printre direcţiile de colaborare se numără promovarea practicilor extensive care contribuie la întreţinerea fâneţelor, păşunilor şi livezilor, susţinerea unor iniţiative privind cositul tradiţional, păşunatul extensiv, transhumanţa şi conservarea patrimoniului pastoral, dar și promovarea producătorilor locali, a punctelor gastronomice locale, a serviciilor rurale care funcţionează legal.
În relaţia cu Asociaţia Tăşuleasa Social, inițiatoarea traseului, Agenţia Naţională a Zonei Montane este cea care va facilita dialogul cu structurile de specialitate ale ministerului, direcţiile pentru agricultură şi alte instituţii. Via Transilvanica, cu o lungime de 1.631,53 km, a fost atestată în acest an ca traseu pedestru de interes naţional. (C.Z.)



.jpg)