Sărbătoare în satul lui Sofronie de la Cioara

Pe 14 şi 15 august, când întreaga comunitate creştină a localităţii Săliştea, judeţul Alba, fostă Cioara, se pregătea să o sărbătorească pe Maica Domnului, ocrotitoarea bisericii satului, un alt eveniment îşi făcea loc în inimile localnicilor: 700 de ani de când se consemna pentru prima dată existenţa acestor locuri populate de oameni harnici şi credincioşi.

Într-o scrisoare privilegiată din 4 noiembrie 1310, regele Carol Robert dăruia comitelui Reneriu, din Vinţu de Jos, un pământ numit Archişul Românesc, aflat între pământurile Vinerea, Archişul Săsesc şi Pian. Cele două evenimente, împlinirea a 700 de ani de atestare, precum şi praznicul Adormirea Maicii Domnului, s-au regăsit împlinite sub sărbătoarea "Fiii satului" pe parcursul a două zile, în care toţi cei care au respirat aerul curat al pădurilor ce ne înconjoară şi au băut apa limpede a Archişului să se reîntoarcă la vechea vatră şi să retrăiască momente de neuitat. Aşa se face că sâmbătă, 14 august, la ora 15:00 au fost primiţi toţi fiii reveniţi de departe, în faţa primăriei, de către oficialităţile locale, manifestându­şi fiecare bucuria unei revederi care se dorea de multă vreme a fi împlinită sub forma aceasta. Pentru a retrăi emoţiile copilăriei, s-a marcat vizitarea locurilor de suflet care făceau parte din principalele preocupări ale locuitorilor de odinioară. Astfel s-a vizitat biserica de lemn, monument istoric, cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", ridicată în anul 1798, mândria satului, pentru că, deşi păstrează doar câteva elemente din biserica din Plăişorul Cioarei, ridicată de Sfântul Sofronie, este locul care ne umple de har şi ne aminteşte de fostul preot al satului Cioara, Popa Stan, hirotonit la Arad în anul 1728, şi care mai târziu s-a călugărit sub numele de Sofronie. Sfântul Sofronie, iubit de credincioşii ardeleni Pentru câteva momente s-a simţit prezenţa vie a Cuviosului Sofronie, dar şi acţiunea de trezire a conştiinţei naţionale şi religioase în rândurile credincioşilor pe care el a desfăşurat-o. A fost iubit şi apreciat de oameni căci, mărturisesc aceştia, în 1761, în faţa autorităţilor vremii: "Singura dorinţă este de a obţine liberul exerciţiu al religiei ortodoxe, popa Sofronie să poată merge prin toată ţara noastră şi să înveţe pe popii noştri neuniţi legea grecească" şi adaugă ei că pentru "învăţătorul Sofronie noi toţi românii din Ardeal mai bine murim decât să sufere el prigonirea, căci noi l-am înduplecat... să ne înveţe legea noastră neunită". Născut la început de secol al XVIII-lea, călugărul Sofronie n-a murit, pentru că face parte din rândul celor ce nu mor niciodată. Chiar dacă încă se mai caută mormântul lui pe la Argeş sau Robaia, el trăieşte în inimile şi minţile tuturor celor de "un neam şi de o lege", ale celor ce s-au adunat la biserica din satul său, acum la ceas aniversar. Întregul alai s-a îndreptat apoi către Şcoala Generală cu clasele I-VIII care, de-a lungul vremii, a dat ţării oameni cu multă ştiinţă de carte, oameni de cultură, personalităţi marcante, cum ar fi: academician David Prodan; prof. univ. Ion Oana; prof. univ. Ioan Comănescu; preot Dragosin Oana; prof. univ. Mircea Miclea - fost ministru al învăţământului etc. S-au depănat amintiri frumoase pentru că s-au întâlnit colegii de odinioară într-o şcoală acum îmbrăcată în "haină nouă", restaurată şi împodobită cu toate dotările de ultimă generaţie. Expoziţie etnografică şi simpozion Lângă şcoală s-a amenajat o expoziţie etnografică ce te poartă prin tot trecutul încercat al satului, pornind de la obiceiuri, îmbrăcăminte, obiecte specifice locului, ajungând până aproape de zilele noastre cu amintirea oamenilor de seamă ce au marcat de-a lungul vremii existenţa localităţii. După vizitarea acestui obiectiv, sătenii s-au alăturat invitaţilor la simpozionul ce s-a ţinut în noua sală de sport din curtea şcolii. Aici au fost ţinute cuvântări pe diferite teme legate de istoricul satului, cum ar fi: "Satul Cioara în analele istoriei", "Cuviosul Sofronie, martir pe altarul ortodoxiei", "Academicianul David Prodan, fiu al satului", "Săliştea - realizări şi obiective de viitor" etc. Duminică, 15 august, a avut loc rugăciunea înălţată în biserica mare prin Sfânta Liturghie, la care s-a alăturat întru slujire şi reprezentantul Arhiepiscopiei de Alba Iulia. S-au adus rugăciuni de mulţumire Fecioarei Maria, care păzeşte şi ocroteşte aceste meleaguri, aproape toate bisericile din împrejurimi având ca "patroană spirituală" pe Maica Domnului. La sfârşitul slujbei s-a săvârşit un parastas de pomenire pentru toţi eroii satului care au căzut pe câmpurile de luptă şi s-au alăturat la "neamul de sub ţară". Oficialităţile judeţene au onorat invitaţia de a participa la sărbătoarea satului şi, împreună cu reprezentanţii locali, au depus coroane de flori la mormântul eroilor din centrul satului. Tradiţii folclorice pe străzile satului Fiind o localitate cu vechi tradiţii folclorice şi culturale, nu se putea să lipsească un program artistic care s-a desfăşurat pe străzile satului parada portului popular care a încântat privirile şi a făcut să tresalte inimile de bucurie pentru că încă se mai păstrează obiceiuri străvechi şi chiar aduc faimă şi premii naţionale şi internaţionale. Pe scena din faţa şcolii a avut loc un spectacol folcloric cu totul deosebit, precedat de acordarea titlului de "cetăţean de onoare" domnului profesor universitar Mircea Miclea. Apoi, au urmat cântecele şi dansurile populare, formaţiei de căluşari din sat alăturându­i-se şi alte formaţii artistice din localităţile: Alba Iulia, Şibot, Vinerea, Ceru Băcăinţi şi Şugag.