Sârbii ies în stradă pentru a apăra Kosovo

▲ Poporul sârb îşi demonstrează în masă sprijinul pentru cauza kosovară ▲ Una dintre soluţiile Belgradului ar putea fi alipirea nordului provinciei secesioniste ▲ Moscova se arată încântată de poziţia României în privinţa Kosovo ▲

Şocul ruperii Kosovo de ţară este resimţit cu greu de sârbi. În vreme ce preşedintele Tadic a venit la Bucureşti pentru sprijinul României, oamenii de rând protestează masiv faţă de dictatul pus la cale de Occident. Miting-mamut la Belgrad Sârbii au ieşit într-un număr imens, ieri după-amiază, în mijlocul oraşelor în care trăiesc, pentru a-şi demonstra solidaritatea faţă de cauza kosovară. Organizatorii mitingului de la Belgrad au anunţat că în jur de un milion de oameni s-au strâns în centrul capitalei, acesta fiind cel mai mare miting din istoria ţării. Printre participanţi s-au numărat oameni din toate segmentele sociale, reprezentanţi ai tuturor partidelor, tineri şi bătrâni. Şcolile sunt închise la Belgrad, iar instituţiile guvernamentale vor permite funcţionarilor să plece mai devreme, pentru a putea participa la miting. Mitingul s-a desfăşurat sub sloganul „Kosovo este Serbia“, iar printre vorbitori s-au numărat premierul Vojislav Kostunica, jucătorul de tenis Novak Djokovici şi regizorul Emir Kusturica. După discursurile din faţa clădirii Parlamentului din Belgrad, manifestanţii s-au îndreptat către Catedrala „Sfântul Sava“, unde va fi oficiată o slujbă pentru Kosovo. Demonstraţii similare au avut loc şi la Kosovska Mitrovica, acolo unde sârbii kosovari se află în a şasea zi de proteste de stradă. Sârbii din Kosovo, pregătiţi de secesiune În vreme ce populaţia albaneză din Kosovo îşi serbează independenţa, sârbii din provincie pun la cale o contra-secesiune. În acest sens, autorităţile de la Belgrad se pregătesc să-i ajute pe sârbii din nordul Kosovo să pună pe picioare instituţii paralele de conducere şi, în acelaşi timp, încearcă să intensifice contactele cu enclavele din sudul provinciei. Formarea unui parlament paralel cu cel de la Pristina - ce urma să anunţe secesiunea de restul Kosovo - a fost amânată până după alegerile locale ce vor avea loc în Serbia la 11 mai, însă guvernul de la Belgrad alocă deja fonduri în regiune pentru a pregăti decizia de peste câteva luni, în ciuda faptului că la nivel oficial se neagă orice mişcare în acest sens. În cursul unei vizite efectuate miercuri în nordul regiunii Kosovo, 3 miniştri sârbi au anunţat că firmele sârbeşti din zonă vor primi fonduri de la buget, toate întreprinderile aflate în proprietatea statului vor intra într-un proces de privatizare, iar agricultorii vor primi, în perioada următoare, utilaje pentru cultivarea pământului. În ceea ce-i priveşte pe locuitorii vizaţi de schimbări, aceştia au primit instrucţiuni de la Belgrad să renunţe la locurile de muncă din instituţiile sau firmele kosovare. Majoritatea au făcut acest lucru, iar acum depind exclusiv de banii primiţi de la autorităţile sârbe. Tadici în România Aflat într-o vizită de câteva ore la Bucureşti, preşedintele Republicii Serbia, Boris Tadici, şi-a exprimat ieri recunoştinţa pentru poziţia României în ceea ce priveşte declararea independenţei provinciei Kosovo. „Sunt recunoscător României pentru faptul că nu recunoaşte statul nou, creat ilegal, Kosovo, cu atât mai mult cu cât România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, îşi menţine această poziţie principială“, a spus Boris Tadici, la finalul convorbirilor pe care le-a avut, la Bucureşti, cu preşedintele Traian Băsescu. Tadici a subliniat, totodată, că Serbia nu va renunţa niciodată la interesele sale legitime, deşi va face acest lucru pe cale paşnică. Între timp, şi Moscova a salutat poziţia adoptată de România în cazul Kosovo, prin intermediul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, care a transmis o notă în acest sens Parlamentului României. „Ambasada Federaţiei Ruse în România prezintă salutul său Parlamentului României“, se arată în documentul transmis conducerii Legislativului. Textul este însoţit de traducerea declaraţiei comune pe tema Kosovo a preşedintelui Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Boris Grâzlov, şi a preşedintelui Consiliului Federaţiei Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Serghei Mironov.