Sf. Cuv. Hariton Mărturisitorul; Sf. Proroc Baruh; Sf. Cuv. Neofit Zăvorâtul din Cipru

Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 28 Septembrie 2019

Sfântul Cuvios Hariton Mărturi­sitorul s-a născut în cetatea Ico­­niei, din Asia Mică, unde a crescut în dreapta credinţă, fiind unul dintre cei mai râvnitori creş­tini. A fost prins în timpul împă­ra­tului Aurelian (270-275), supus supliciilor şi întemniţat. Pentru că a avut curajul să-i înfrunte pe păgâni şi pentru că a mărturisit cu mult curaj că este creştin, a fost ars pe tot trupul cu făclii aprinse. Dar sfântul nimic nu a păţit, iar după moartea îm­păratului a fost eliberat din în­chisoare. Retrăgându-se în pustie, a fost prins de către tâlhari, din mâna cărora a scăpat în mod miraculos. Cu aurul tâlha­rilor a ridicat o mănăstire în peş­tera lor. Sfântul Cuvios Ha­riton Mărturisitorul era căutat de mulţi credincioşi, fiind tămăduitor de orice boală, a scos chiar şi apă dintr-o stâncă. Astăzi este pomenit şi Sfântul Proroc Baruh, ucenicul şi prietenul Sfântului Proroc Ieremia. A prorocit înainte şi după începutul robiei babilonice: 629-585 î.H. În anul 605, Prorocul Ieremia a trimis pe Baruh cu o scrisoare la Ierusalim prin care vestea robia babilonică. Baruh şi Ieremia au fost întemni­ţaţi până după cucerirea Ie­rusa­li­mului. Prorocul Baruh a ajuns ca rob şi în Babilon, unde a continuat să le vestească iudeilor eliberarea din robie, refacerea Ierusalimului şi întâlnirea tuturor în Templul Domnului. Tot astăzi pomenim şi pe Sfântul Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru. S-a născut la 1134 în Lefkara, din regiunea Larnaka, insula Cipru. La vârsta de 18 ani a părăsit lumea și nunta pe care i-o pregătiseră părinții lui și a plecat la Mănăstirea Sfântului Ioan Gură de Aur din Koutsouventi, la poalele Pentadactilului, cu scopul de a deveni monah, deoarece a văzut deșertăciunea lumii acesteia. Adevărat anahoret și monah, model pentru toți monahii, Sfântul Neofit a trăit pentru 60 de ani într-o peşteră, unde a scris multe lucrări ermineutice la Sfânta Scriptură, rânduieli tipiconale pentru corecta funcționare a mănăs­tirilor, lucrări istorice, panegirice sau cuvinte de laudă la sfinți. A părăsit viața aceasta la adânci bătrâneți, pe 12 aprilie 1219.