Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, Episcopul Neocezareei, şi Ghenadie, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Lazăr Zugravul

Sfântul Grigorie Taumaturgul a trăit în timpul împăratului Aurelian (270-275), născut în Neocezareea Pontului, aproape de Armenia, din părinţi bogaţi. După moartea tatălui său, când Grigorie avea 14 ani, creşterea lui a rămas în grija mamei, care l-a trimis la dascăli de seamă, unde a învăţat limba latină şi arta oratoriei. Grigorie a studiat și în Alexandria Egiptului, unde împreună cu fratele său, Atino­dor, a fost ucenicul lui lui Origen (185-254). Tot aici, Grigorie a învăţat medicina. După ce s-a convertit la creştinism şi s-a botezat, s-a retras într-un loc pustiu. Pentru calităţile sale deosebite, Grigorie a fost ales şi hirotonit Episcop al Neocezareei, împotriva voii sale. Pentru credinţa lui puternică şi viaţa curată, Dumnezeu l-a înzestrat pe Sfântul Grigorie cu darul facerii de minuni şi de aceea a primit numele Taumaturgul, adică făcătorul de minuni. A trecut la Domnul în anul 275. Pe patul de moarte a zis: „Slavă lui Dumne­zeu că numai şaptesprezece creştini am aflat când am venit aici episcop, iar acum, când merg la Domnul, atâţia necre­dincioşi rămân, câţi credincioşi am aflat întâi!”