Simpozionul Internațional de Teologie de la București, la final

În Sala „Colloquium” din Palatul Patriarhiei s-au desfășurat astăzi, 10 octombrie, ultimele două sesiuni ale Simpozionului Internațional de Teologie „Pastorația și îngrijirea bolna­vilor - misiune și slujire a semenilor”, organizat în contextul Anului omagial 2024. Prelegerile susținute au avut în vedere, din multiple puncte de vedere, teme privind lucrarea filantropică a Bisericii Ortodoxe Române și realitățile concrete ale pastorației și îngrijirii celor aflați în suferință.

Prima sesiune de comunicări a zilei și a șaptea a simpozionului a fost moderată de pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educa­țional al Administrației Patriarhale și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Acesta a adresat participanților un cuvânt introductiv, expunând tematica sesiunii intitulate „Lucrarea social-filantropică și medicală a Bisericii Ortodoxe Române” și prezentându-l pe fiecare vorbitor în parte.

Mai întâi a luat cuvântul pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și directorul Publicațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române, care a rostit prelegerea intitulată „Pastorația și îngrijirea bolnavilor în presa bisericească ortodoxă”. Acesta a realizat o scurtă incursiune în istoria presei bisericești din țara noastră, evidențiind câteva personalități semnificative care au dezbătut, în publicațiile apărute sub oblăduirea Bisericii, subiecte ce privesc relația dintre sănătatea sufletului și cea a trupului. În continuare, părintele Nicolae Dascălu a subliniat legătura dintre comunicarea mediatică, realizată în prezent prin intermediul componentelor Centrului de Presă al Patriarhiei Române, și pastorația și îngrijirea bolnavilor: „Modurile în care conținuturile spiritual-medicale sunt promovate de Centrul de Presă BASILICA sunt numeroase: publicarea și difuzarea deciziilor Sfântului Sinod și a mesajelor pastorale ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind proclamarea anilor omagiali cu tematică spiritual-medicală; studii și articole de teologie a bolii, ­popularizarea sfinților tămăduitori și a tradiției Bisericii de pastorație și îngrijire a bolnavilor; prezentarea centrelor medicale ale Bisericii Ortodoxe Române prin reportaje, filme sau documentare și a activităților și proiectelor desfășurate de unități bisericești în acest domeniu; interviuri cu preoți de caritate și cu pacienți care valorizează, în vindecarea lor, practicile religioase și procedurile medicale; interviuri cu personalități medicale din țară și din străinătate cu competențe în domeniul vindecării unor boli ale secolului nostru; popularizarea măsurilor de prevenție a bolilor recomandate de autoritățile medicale și informarea publicului larg asupra actualității medicale; promovarea îngrijirii sănătății fizice ca datorie spirituală și responsabilitate socială”, a afirmat vorbitorul.

În continuare a susținut prelegerea „Reglementări legale și eclesiale privind lucrarea social-filantropică și medicală a Bisericii Ortodoxe Române” părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal și cadru didactic la Facultatea de Teologie din Capitală. Părintele profesor a vorbit mai întâi despre cultele recunoscute în țara noastră și despre reglementarea activității caritabile și medicale desfășurate de acestea și, în special, de Biserica Ortodoxă Română atât prin legi ale statului, cât și prin reglementări proprii: „Legea 489/2006 afirmă că toate cultele sunt, în statul român, furnizori de servicii sociale și li se recunoaște rolul social-caritabil și calitatea de factori ai păcii sociale. Vedem cât de multă încredere acordă statul român tuturor celor 19 culte recunoscute oficial în România. Pe baza acestei legi, Biserica Ortodoxă Română și-a aprobat propriul Statut de organizare și funcționare. Acest statut nu este doar aprobat de Sfântul Sinod, ci este și promulgat printr-o hotărâre de Guvern. De asemenea, Legea asistenței sociale, nr. 292/2011, stabilește că furnizorii de servicii sociale sunt și cultele recunoscute în România. (...) Avem în România o legislație specifică prin care este sprijinită și încurajată activitatea social-filantropică a cultelor, în general, și a Bisericii noastre, în particular, apoi reglementări proprii ale Bisericii în statutul său și în alte regulamente. Toată reglementarea referitoare la activitatea social-filantropică și medicală a Bisericii noastre arată că suntem într-o poziție corectă și coerentă în statul român, însă în funcție de cum statul alege să răspundă la solicitările Bisericii, și activitatea ei social-filantropică este mai mult sau mai puțin consistentă. Indiferent, însă, de modul în care statul alege să legifereze în acest domeniu, Biserica rămâne fidelă principiilor sale fundamentale pentru organizarea activității sociale și pentru promovarea filantropiei, înțeleasă ca iubirea de aproapele”.

Părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal la Sectorul social-filantropic și președintele Federației Filantropia, a vorbit în continuare despre „Asistența socio-medicală a bolnavilor în cuprinsul Patriarhiei Române”. Părintele consilier a rezumat activitatea vastă a instituțiilor de binefacere patronate de Biserica Ortodoxă Română, a ilustrat cele mai importante proiecte sanitare desfășurate în prezent, a evidențiat protocoalele de cooperare în domeniul sănătății încheiate de Patriarhia Română cu instituții ale statului și a subliniat felul în care Biserica noastră s-a implicat semnificativ și eficient în gestionarea celor mai recente crize cu care s-a întâlnit societatea românească: „Asistența social-medicală a bolnavilor, desfășurată în cuprinsul eparhiilor din Patriarhia Română, este o componentă importantă a misiunii sociale și filantropice prin care sunt puse în practică valorile creștine de iubire și solidaritate. La baza acesteia se află legătura intrinsecă dintre Liturghie și filantropie, taina slujirii fratelui fiind extinsă din plan personal către forme instituționalizate, organizate la diferite niveluri de către unitățile bisericești, precum și de către unitățile nonguvernamentale care funcționează cu binecuvântarea eparhiilor”.

Întâia sesiune de comunicări a zilei s-a încheiat cu prelegerea „Medicina de bună-credință la Spitalul Providența al Arhiepiscopiei Iașilor”, susținută de directorul instituției, Marinel Talpeș. Acesta a prezentat dezvoltarea și extinderea activității spitalului ale cărui baze au fost puse în anul 1998 de Părintele Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Marinel Talpeș a scos în evidență cele mai semnificative statistici privind activitatea medicală de succes a spitalului, arătând că la baza practicării „medicinei de bună-credință” se află atât grija față de pacient, cât și cea față de cadrele medicale și auxiliare care au permanent nevoie de suportul colegilor și al întregii instituții pentru a-și desfășura lucrarea în condiții optime.

„Realități și provocări actuale privind pastorația și îngrijirea bolnavilor”

După o scurtă pauză a debutat a opta și ultima sesiune științifică a simpozionului, numită „Realități și provocări actuale privind pastorația și îngrijirea bolnavilor”. Sesiunea a fost moderată de părintele prof. dr. George Grigoriță, care a dat mai întâi cuvântul dr. Daniela Zob, medic primar la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București. Prelegerea acesteia, „Rolul credinței în abordarea terapeutică a pacientului oncologic - de la stadii incipiente de boală până la situația metastatică, pacientul aflat în îngrijire paliativă”, susținută pe baza propriei experiențe medicale, i-a sensibilizat pe toți cei prezenți, dovedind din nou că starea de sănătate sufletească este o precondiție esențială pentru înfruntarea problemelor de sănătate atât pentru pacienții oncologici, cât și pentru medicii curanți: „Recunosc că, dacă nu L-aș fi avut pe Dumnezeu permanent lângă mine, nu aș fi putut practica această meserie. Nu aș fi putut trece, de mână cu pacientul, prin toate etapele, de la diagnostic la bucuria vindecării, pentru că există și astfel de situații fericite. Există situații în care medicina a spus ceva și Dumnezeu a spus altceva, și cred că este important să îi învățăm pe apropiații noștri să Îl roage pe Dumnezeu să îi ajute și să le trimită oamenii potriviți”.

Ultima prelegere a sesiunii de comunicări a fost susținută de prof. dr. Irinel Popescu, coordonator al Centrului de Excelență în Medicină Translațională din cadrul Institutului Clinic Fundeni și membru al Academiei Române, fiind intitulată „Rolul credinței în actul terapeutic chirurgical”. Acesta a vorbit despre vindecare în general, plecând de la tămăduirile minunate înfăptuite în mod direct de Dumnezeu și de sfinții Săi și ajungând la vindecarea văzută exclusiv ca proces medical, dar și despre vindecarea survenită prin actul chirurgical în mod special: „Vindecarea cu ajutorul bisturiului este una dintre cele mai nobile și mai frumoase ramuri ale medicinei. Ea devine cu atât mai nobilă, cu cât cei care o practică sunt oameni cu un înalt nivel de conștiință, care își pun toată priceperea și cunoștințele în scopul vindecării bolnavului. Chirurgul creștin se încadrează perfect în această descriere. Prin credința lui, el poate declanșa mai ușor puterea vindecătoare a lui Dumnezeu, cea care îl va ajuta în final pe cel bolnav să capete tămăduire”.

În încheiere, conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Școlii Doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat succint concluziile și ideile valoroase desprinse din prelegerile susținute pe parcursul ultimelor trei zile la Palatul Patriarhiei: „Cei care am avut ocazia să participăm de-a lungul acestor zile la simpozion am putut să ne împărtășim într-un mod ziditor de foarte multe mărturii care reunesc perspective multiple, în mod particular cea teologică și cea medicală, în același duh mărturisitor, întemeiat pe experiența foarte concretă a slujirii aproapelui aflat în suferință”. 

La rândul său, părintele prof. dr. Nicușor Beldiman a adresat calde mulțumiri tuturor celor implicați în desfășurarea cu succes a Simpozionului Internațional de Teologie organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale și de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.