Soiuri de lucernă dezvoltate la Fundulea

Suprafaţa cultivată cu lucernă în România, în prezent de circa 438.000 de hectare, a crescut cu 30% în ultimii 12-15 ani, pe fondul subvenţiilor acordate şi al interesului fermierilor pentru beneficiile pe care le are cultura asupra solului şi producţiei agricole. La Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea au fost înregistrate și testate mai multe soiuri noi de lucernă, din care s-au evidențiat soiurile Anastasia și Ileana.

Potrivit Mariei Schitea, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea, asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor în ceea ce priveşte utilizarea lucernei, principala plantă furajeră a României, ca sursă de azot pentru sol. „Suprafaţa cultivată în prezent este în jur de 438.000. A existat o scădere a suprafeţelor după 1989, dar între timp au crescut şi ca urmare a faptului că fermierii au fost stimulaţi prin politicile ministerului prin subvenţia cuplată prin utilizarea lucernei ca plantă în sistem ecologic. (…) Şi ce aş vrea să accentuez, asistăm la o schimbare a strategiei fermierilor de utilizare a lucernei ca sursă de azot, lucerna fiind specia care lasă în sol cea mai mare cantitate de azot remanent”, a spus cercetătoarea, care a prezentat recent la conferinţa anuală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” principalele rezultate obţinute în ameliorarea lucernei de către Institutul de la Fundulea.

Potrivit acesteia, în ultimii patru ani au fost înregistrate cinci soiuri: Monica şi Petra (2023), Romaniţa şi Gabriela (2025) şi Măriuca (2026), care au performat atât la producţia de substanţă uscată și la cea de proteină, cât şi la producţia de sămânţă. „Un soi nou de lucernă pentru a fi extins în producţie trebuie să realizeze producţie mare de sămânţă şi acestea au produs peste 500 kg/ha”, a explicat Maria Schitea, potrivit Agerpres. 

Un alt soi, Ileana, înregistrat în 2017, „este foarte apreciat de producătorii de furaj şi de sămânţă. Soiul a realizat producţii mari şi la Fundulea, şi la Caracal, depăşind martorul (soiul de referinţă, n.r.) cu 22%”.

În anul 2020, au fost înregistrate Anastasia şi Ancuţa, iar primul s-a evidenţiat atât prin producţii superioare la masa vegetală şi proteină, cât şi printr-o bună comportare în condiţii de secetă. Cercetătoarea s-a referit și la soiurile Constantina şi Nicoleta, din 2022, cu peste 4.000 kg de proteină brută/ha.

Noile soiuri certificate de minister sunt foarte căutate de cultivatori. „După site-ul ministerului, din producţia de anul trecut a fost certificată o cantitate de 750 t din soiurile create la Fundulea. Soiul Ileana a reprezentat foarte mult - 440 de tone, este deja consacrat. La soiurile de la Fundulea, dacă s-ar putea produce o cantitate şi mai mare, s-ar vinde toată sămânţa. Nu rămâne sămânţă nevândută”, a adăugat cercetătoarea. (C.Z.)