Tallinn şi Turku - capitalele culturale ale Europei în 2011

Când, în 2007, Sibiul devenea primul oraş din istoria României care primea statut de Capitală Culturală Europeană (CCE), evenimentul cu pricina avea să fie unul de mândrie naţională, deoarece ne aflam brusc în centrul atenţiei tuturor, după cincizeci de ani de comunism ce ne izolase de restul lumii. A fost momentul nostru de graţie. Acum, a venit rândul oraşelor Tallinn din Estonia şi Turku din Finlanda să se mândrească şi să-şi pună în valoare bogăţia şi diversitatea culturală, pentru că deţin de la 1 ianuarie 2011 titlul de capitale culturale ale Europei. Pentru noi, istoria se va repeta în 2020.

Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană a hotărât ca oraşele Tallinn (Estonia) şi Turku (Finlanda) să fie capitalele culturale ale Europei în 2011, după ce, anul trecut, Istanbul (Turcia), Essen (Germania) şi Pecs (Ungaria) au deţinut acest titlu. Dincolo de beneficiile economice, culturale, turistice şi de imagine pe care le implică dobândirea acestui rang, localităţile respective au puterea de a muta temporar centrele de interes ale oficialilor şi oamenilor simpli către istoria ţărilor lor, către arta şi folclorul specifice fiecărei laureate. Turiştii de profesie şi toţi amatorii de călătorii îşi vor îndrepta, cu siguranţă, atenţia către cele două ţări, în care nu ajung atât de des ca la Viena sau la Paris. Vor fi curioşi să afle cum arată costumele şi muzica tradiţională, ce bogăţii ascund muzeele şi instituţiile de cultură, ce bucătărie naţională există în Finlanda şi Estonia, cum sunt oamenii, străzile, cum este sufletul acestor oraşe. Despre implicare şi responsabilitate vorbim când ne referim la trofeul care li se acordă unor astfel de comunităţi, cum este şi cazul Sibiului, care s-a pregătit 10 ani pentru a fi, în 2007, în inima Europei, an în care România a fost primită în rândul ţărilor membre UE. Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Timişoara - viitoare candidate CCE În 1985, ministrul grec al culturii din acea vreme, Melina Mercouri, propunea Consiliului de Miniştri ai Culturii din UE programul "Capitală culturală europeană", "cu scopul de a apropia popoarele Europei", declara ea, şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 40 de oraşe au obţinut acest titlu până în prezent, informează site-ul Uniunii Europene, citat de Agerpres. Proiectul a demonstrat că deţinerea titlului de CCE reprezintă o şansă de regenerare a oraşelor, de relansare a vieţii lor culturale, de creştere a vizibilităţii pe plan internaţional, de stimulare a turismului şi, nu în ultimul rând, de ameliorare a imaginii urbei în ochii propriilor săi locuitori, lucruri pe care şi Sibiul le-a câştigat, pe merit, în urma nominalizării sale din 2007. Trebuie amintit aici artizanul acestui succes, Constantin Chiriac, directorul Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, cel care a iniţiat programul "Sibiu - capitală culturală europeană 2007". Datorită managementului său foarte bun, Constantin Chiriac a fost ales, în 2010, membru al Comisiei Europene de acordare şi monitorizare a titlurilor de capitală culturală europeană. El este de părere că următorul candidat al României pentru anul 2020 ar putea fi oraşul Alba Iulia, pentru că are "unul dintre cele mai mari situri istorice bine renovate", spune actorul şi directorul Chiriac. Dar şi primăriile din Cluj-Napoca şi Timişoara îşi propun acelaşi lucru pentru 2020. Este benefic şi important pentru noi că există deja o întrecere la nivel naţional între diferite centre urbane cu tradiţie, ceea ce face ca, în perioada de 10 ani de pregătiri, ele să depună eforturi pentru a-şi pune la punct infrastructura, aeroporturile, să renoveze obiectivele turistice, istorice, să restaureze clădirile de patrimoniu, să modernizeze spaţiile culturale, muzeele, teatrele, pieţele etc. Competiţia este cu atât mai interesantă, cu cât ştim că, de-a lungul celor 25 de ani de când există programul, oraşe ca Atena, Florenţa, Amsterdam, Berlin, Paris, Madrid, Praga, Lisabona ş.a. s-au bucurat de acest titlu de CCE. Turku: "Aţi primit o reţetă de cultură!" Fostă capitală a Finlandei, Turku este acum capitală culturală europeană. Ea este descrisă în termeni publicitari ca un oraş-port cu 176.000 de locuitori, în care "medicii nu prescriu medicamente, ci cultură, şoferii de taxi spun poezii, iar vânzătorii la supermarket cântă atunci când îţi numără restul". Cu o asemenea campanie, sigur îţi doreşti să ajungi acolo, să verifici pe pielea ta dacă e adevărat sau nu. Mai mult, artiştii şi autorităţile din Turku ne propun pentru 2011 un program cultural deosebit, ce va cuprinde, printre altele, prezentarea unor lucrări de artă contemporană pe fundul mării şi artişti cântând la flaut într-o sferă gonflabilă cât o clădire de patru etaje. În total, peste 1.000 de evenimente. Organizatorii au pregătit o ceremonie de deschidere spectaculoasă în perioada 14-16 ianuarie, cu demonstraţii pirotehnice şi de acrobaţie aeriană, desfăşurate pe un şantier, pe muzica unui cor cu 500 de artişti îmbrăcaţi în salopete. Tallinn, un nou Berlin al estonienilor Estonienii s-au pregătit temeinic pentru a arăta lumii întregi oraşul lor, Tallinn, capitală culturală europeană. În acest scop au înfiinţat fundaţia "Tallinn 2011", care se va ocupa de planificarea tuturor manifestărilor ce vor avea loc de-a lungul întregului an. Una dintre ideile principale în jurul cărora se concentrează acţiunile este apropierea oamenilor de cultura autentică, de creatorii de referinţă. "În câţiva ani, Tallinn ar putea deveni un fel de Berlin sau chiar un nou Berlin. Avem o cultură unică şi faptul că suntem o naţiune mică nu înseamnă că, automat, avem idealuri sau năzuinţe mici", a subliniat Liisi Eosmaa, creatoare de modă. Acest program al Uniunii Europene este unul foarte important şi complex, deoarece prin intermediul lui sunt probate competiţia reală, interesul autorităţilor pentru comunităţile lor, responsabilitatea locuitorilor şi respectul faţă de patrimoniul lor naţional. Programul nu pune în valoare numai bogăţia şi diversitatea culturilor europene, ci susţine legăturile dintre persoane, promovează buna înţelegere şi apropierea, făcându-ne să conştientizăm cu adevărat statutul de cetăţeni ai Europei unite.