Uleiul de măsline, un medicament de la Mediterana

Uleiul de măsline extravirgin, nerafinat şi fără adaosuri de substanţe chimice are cele mai bune efecte terapeutice, iar în alimentaţie este foarte hrănitor. Studiile arată că acizii graşi nesaturaţi şi monosaturaţi din compoziţia uleiului sunt similari cu cei prezenţi în laptele matern, ceea ce explică de ce uleiul de măsline este atât de bine tolerat de organism.

În decursul miilor de ani, uleiul extravirgin a dovedit calităţi deosebite atât pentru alimentaţie, cât şi în tratarea diferitelor afecţiuni maladive. Este un lucru deja bine cunoscut că locuitorii din ţările mediteraneene, care consumă mult ulei de măsline, suferă mai puţin de boli cardiovasculare, ca urmare a înlocuirii aproape totale a surselor de grăsimi animale. Datorită valorii nutritive, uleiul este larg folosit în alimentaţie, mai mult în salate, la prepararea pastelor făinoase şi a tuturor mâncărurile din legume şi carne. În uz intern, acţiunile vindecătoare ale uleiului sunt cauzate de conţinutul ridicat în acizi graşi mononesaturaţi, în vitamine şi în substanţe antioxidante, care întăresc sistemul imunitar al organismului, reduc riscul bolilor cardiace şi canceroase, măresc rezistenţa vaselor sanguine, inclusiv a pereţilor arteriali şi previn îmbătrânirea celulelor. Principalele proprietăţi terapeutice ale uleiului sunt: laxative (fără să producă colici), colagoge, coleretice, emoliente, decongestionante hepatic, antiinfecţioase, cicatrizante, antirahitice, antianemice, antihelmintice, antiglicemiante şi anticolesterolice. Uleiul de măsline dovedeşte bune efecte în: - reglarea metabolismului complex al lipidelor, cu prevenirea creşterii colesterolului dăunător (LDL) şi reducerea depozitelor depuse pe vasele sanguine (se consumă câte două linguri ulei pe zi, pe stomacul gol, timp de 8 săptămâni); - îmbunătăţirea funcţionării ficatului, a bilei şi a intestinelor, evitând steatoza hepatică, litiaza şi dischinezia biliară, gastritele şi ulcerele gastro-duodenale, având rol de pansament gastric (se iau 250 ml ulei măsline şi 250 ml zeamă de lămâie, fracţionate, alternativ, câte o lingură din fiecare, până la terminarea cantităţii, asigurând eliminarea pietrelor biliare şi degajarea căilor biliare); - tratarea constipaţiei spastice prin efecte laxative (se iau 2-3 linguri cu ulei seara la culcare); - eliminarea viermilor intestinali prin acţiuni antihelmintice (se înghit 20-40 ml ulei pe stomacul gol); - creşterea nivelului compuşilor antioxidanţi din sânge, prevenind cancerul de colon; - protejarea aparatului cardiovascular, evitând bolile de inimă, hipertensiunea arterială şi ateroscleroza coronariană (se iau câte două linguri ulei seara la culcare); - prevenirea diabetului zaharat; - prevenirea şi combaterea durerilor de urechi, intervine în frânarea dezvoltării bacilului Koch, implicat în declanşarea tuberculozei. În uz extern, uleiul de măsline intră în prepararea unor soluţii uleioase, unguente şi a altor preparate medicamentoase cu care se tratează: - durerile reumatice, nevrite şi entorse, folosind unguente preparate din 200 ml ulei şi o căpăţână de usturoi dată prin răzătoare, care se macerează timp de 2-3 zile pentru a face frecţii locale; - paradontoze şi gingivite tratate prin clătirea gurii cu ceai de cimbru, în care se pun 10-15 picături de tinctură de propolis şi apoi se masează gingiile cu ulei de măsline (de 2-3 ori pe zi); - furuncule, abcese, eczeme, crăpături de palme, călcâie, unghii şi buze, pecingine, supuraţii ale rănilor (se face masaj cu ulei amestecat cu suc de lămâie sau glicerină în părţi egale sau se pune o cataplasmă pe zona afectată cu o măslină zdrobită); - arsuri pe piele tratate cu ulei de măsline amestecat cu albuş de ou care se bat într-un vas curat, cu care se unge locul afectat pentru calmarea durerilor şi grăbirea vindecării; - în ulcere cutanate şi ulcere varicoase se pun cataplasme cu ulei de măsline (1 litru), vin alb (0,5 litri) şi flori proaspete de sunătoare (500 g), care se fierb pe baia de apă până se evaporă vinul.