Un an de la colapsul sistemului financiar american

Septembrie 2008 este momentul imploziei sistemului financiar american şi al începutului crizei economice care a afectat întreg mapamondul, după ce „bazele“ crizei fuseseră puse deja în 2007, potrivit AFP

Totul a început pe 7 septembrie, atunci când giganţii bancari americani axaţi pe piaţa ipotecară, Freddie Mac şi Fannie Mae, au fost puşi sub tutela Trezoreriei de la Washington pentru garantarea datoriei imensă a celor două bănci, de 200 de miliarde de dolari. La doar cinci zile distanţă, banca de afaceri Lehmann Brothers cunoaşte o scădere cu 13,5% a acţiunilor sale la Bursa din New York, iar valoarea companiei a scăzut într-un an cu circa 90%. „Tsunami-ul“ a venit câteva zile mai târziu, când Bank of America a anunţat achiziţia companiei Merril Lynch, aflată în dificultate, iar acţiunile AIG scad cu 60%, indicele Down Jones scăzând şi el, ceea ce a dus la prăbuşirea burselor din Europa şi Asia. După anunţarea planului de ajutor financiar de 700 de miliarde de dolari pentru acoperirea creanţelor, ultimii mari jucători pe piaţa bancară, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, renunţă, pe 21 septembrie 2008, la statutul lor, pentru a deveni doar holdinguri bancare şi pentru a beneficia de sprijinul autorităţilor de la Washington. Tot în septembrie, JP Morgan preia, cu ajutorul autorităţilor federale, concurentul Washington Mutual, care intrase în faliment, devenind cea mai mare bancă de economii care a dat faliment în istoria Statelor Unite. După ce Camera Reprezentanţilor respinge planul de ajutor, Wall Street-ul cunoaşte cea mai mare prăbuşire din istorie a acţiunilor, unde de şoc resimţindu-se la Frankfurt, Londra şi Paris. Tumultul pieţei financiare americane a afectat întreaga planetă ulterior, iar un an mai târziu redresarea economiei mondiale este încă timidă, speranţele de revenire fiind amânate pentru 2010. Prăbuşirea băncii Lehman Brothers putea fi evitată Colapsul băncii americane Lehman Brothers, elementul declanşator al celei mai mari crize financiare de după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost facilitat de o problemă de comunicare între autorităţile din SUA şi cele din Marea Britanie, potrivit „The Guardian“. Astfel, falimentul băncii, în septembrie 2008, a venit după ce un posibil ajutor din partea instituţiei de credit britanice Barclays nu s-a putut materializa din cauza neînţelegerilor dintre Londra şi Washington. La Londra, Ministerul de Finanţe, Banca Angliei şi Autoritatea pentru Servicii Financiare au considerat că Guvernul SUA va acorda garanţii băncii cu probleme, aşa cum a făcut în cazul a doi mari creditori ipotecari. În prezent, cele trei structuri insistă că au precizat clar autorităţilor de la Washington că Barclays ar putea încerca să salveze instituţia de credit americană doar dacă va fi susţinută de Guvernul SUA. La Washington, însă, fostul secretar al Trezoreriei Hank Paulson pune colapsul Lehman Brothers pe seama eşecului ministrului britanic de Finanţe, Alistair Darling, de a informa la timp SUA de intenţiile autorităţilor de la Londra. Paulson susţine, în plus, că Darling i-a transmis clar, prin telefon, că nu este pregătit să „importe cancerul“ american în Marea Britanie, afirmaţii negate de ministrul britanic. Prăbuşirea băncii americane a trimis unde de şoc în întregul sistem financiar şi a trezit temeri că orice bancă din lume este vulnerabilă. La trei zile după falimentul Lehman, în Marea Britanie HBOS a fost salvată de Lloyds. O lună mai târziu, RBS, HBOS şi Lloyds au primit ajutoare guvernamentale de 37 de miliarde de lire sterline.