Un an de la protestele din Chişinău, învăluite şi acum în mister

Ieri s-a împlinit un an de la protestele anticomuniste de la Chişinău, care s-au soldat cu devastarea Preşedinţiei şi Parlamentului, cel puţin o persoană decedată şi sute de tineri arestaţi, care au acuzat că au fost torturaţi de poliţişti în timpul detenţiei. Deşi atât fosta, cât şi actuala guvernare de la Chişinău s-au declarat cointeresate în depistarea adevăraţilor autori ai acestor acţiuni, până acum nu există nici o versiune oficială în acest sens.

Protestele au început pe 6 aprilie, a doua zi după alegerile parlamentare din 5 aprilie. Ele au fost organizate de un grup de tineri ca "zi de doliu naţional" pentru a deplânge victoria comuniştilor în alegeri. Acţiunea a adunat însă aproape 10.000 de tineri, care în scurt timp au început să scandeze sloganuri împotriva comuniştilor, pe care i-au acuzat de fraudarea alegerilor. Tinerii au blocat bulevardul central din Chişinău şi au pichetat sediul Preşedinţiei. Seara, ei şi-au dat întâlnire pentru a doua zi. La 7 aprilie, câteva zeci de mii de tineri, potrivit Poliţiei, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar în scurt timp mitingul paşnic s-a transformat în violenţe. O parte dintre participanţi au atacat sediile Preşedinţiei şi Parlamentului, i-au atacat cu pietre pe poliţişti, iar ulterior Parlamentul a fost devastat, unele birouri au fost incendiate, iar Poliţia practic nu a opus rezistenţă, intervenind în forţă abia noaptea, când în centrul Chişinăului mai erau câteva zeci de persoane. Deşi la scurt timp după aceste evenimente a fost creată o comisie de anchetă, iar în luna octombrie o a doua, constituită deja de actuala guvernare, nici până astăzi nu se cunosc adevăraţii organizatori ai protestelor. Zvonuri despre implicarea altor state, torturi din partea poliţiştilor Imediat după 7 aprilie, preşedintele de atunci al ţării, Vladimir Voronin, a acuzat opoziţia şi România de organizarea unei tentative de "lovitură de stat". În aceeaşi zi, Chişinăul l-a expulzat pe ambasadorul României Filip Teodorescu şi a introdus regimul de vize pentru români. Pe de altă parte, liderii opoziţiei i-au acuzat pe comunişti de infiltrarea unor provocatori în rândul tinerilor, pentru a instiga la violenţe şi a distrage astfel atenţia de la fraudarea alegerilor. Printre alte versiuni vehiculate la acel moment erau implicarea Rusiei sau cea a autorităţilor separatiste de la Tiraspol. Potrivit datelor oficiale, în urma evenimentelor din 7 aprilie au fost reţinute circa 300 de persoane, iar pe adresa Procuraturii au venit peste 90 de plângeri de torturare de către Poliţie. Unii reprezentanţi ai societăţii civile spun însă că numărul persoanelor reţinute a depăşit cifra de 600, fiind şi multiple cazuri de maltratări de către poliţişti. Un tânăr a decedat în noaptea protestelor, după intervenţia în forţă a poliţiei, iar o expertiză internaţională a stabilit că Valeriu Boboc, de 23 de ani, a decedat în urma unor lovituri în regiunea gâtului şi inimii, posibil cu patul armei. Aceasta, deşi procuratura anunţa că tânărul s-a intoxicat cu o substanţă necunoscută. Presa de la Chişinău a scris că încă cel puţin trei tineri ar fi fost omorâţi de Poliţie, care a muşamalizat cazurile. Ancheta a bătut pasul pe loc Pe parcursul acestui an, ancheta, cel puţin oficial, mai mult a bătut pasul pe loc. Doar în ultima lună lucrurile s-au precipitat puţin, apărând noi detalii sau nume noi de bănuiţi, inclusiv printre persoane care au ocupat funcţii de răspundere. Astfel, la 9 martie, fostul ministru de interne al Republicii Moldova, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarul general al municipiului Chişinău Vladimir Botnari au fost învinuiţi de moartea tânărului Valeriu Boboc. Celor doi li se încriminează infracţiunea de neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave. La 1 aprilie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, au prezentat înregistrări video cu sute de poliţişti care au bătut cu cruzime tinerii la 7 aprilie. Imaginile prezentate de Ghimpu şi Chirtoacă au fost filmate cu camerele video oficiale, amplasate în sediul şi pe clădirea Guvernului. Înregistrarea durează aproximativ 10 minute. Camerele filmează acţiunea poliţiştilor asupra a două grupuri de tineri, care sunt bătuţi, loviţi cu picioarele, iar o parte dintre ei urcaţi într-o maşină de teren. Circa 200-300 de poliţişti participă la aceste acţiuni, fiind prezente doar câteva zeci de tineri. Printre poliţiştii participanţi la această acţiune este şi fostul şef al Poliţiei Municipale, Iacob Gumeniţă, care loveşte şi el cu picioarele câţiva tineri căzuţi la pământ. De asemenea, Chirtoacă a spus că a identificat şi alţi angajaţi ai Poliţiei, unii cu funcţii de răspundere, parte din care mai activează şi în prezent în Ministerul Afacerilor Interne şi chiar au fost promovaţi. Între timp, Procuratura anunţă că, în pofida declaraţiilor fostelor autorităţi, în noaptea de 7 aprilie s-au folosit şi gloanţe de luptă, iar un poliţist este cercetat penal pentru că a tras în direcţia unor persoane. Marţi, Procuratura Generală a anunţat că a fost reţinut un poliţist, bănuit de implicare în uciderea lui Boboc.