Un film despre imigranţi, prezentat de Costa Gavras la Bucureşti

▲ Regizorul Costa Gavras şi-a prezentat marţi la Bucureşti cel mai recent film al său, „Paradis în Vest“, povestea unui imigrant care ajunge la Paris, dar, în acelaşi timp, o metaforă a societăţii vest-europene ▲ Cinematografia românească are un viitor bun, dar este nevoie ca mai ales tinerii regizori să capete un sprijin din partea statului, consideră regizorul francez de origine greacă ▲

„Imigranţii sunt persoane pozitive şi cred că sunt oameni de care lumea are nevoie. Aş dori să aduc un omagiu tuturor acelor imigranţi care şi-au lăsat în urmă limba, familia, ţara, pentru a se stabili în altă parte şi pentru a o duce mai bine“, a afirmat Costa Gavras, conform Agerpres. Despre titlul filmului „Paradis în Vest“, el spune că „mulţi oameni cred că vestul european este un paradis, dar de fapt nu este deloc aşa“. Costa Gavras a dorit să evidenţieze şi singurătatea imigranţilor, faptul că ei sunt vulnerabili şi astfel pot fi exploataţi, inclusiv sexual, şi pot fi puşi să facă cele mai degradante lucruri. „Este un film destul de personal, deşi nu e autobiografic“, a spus Costa Gavras, care a adăugat că în urmă cu mulţi ani s-a stabilit legal în Franţa, dar şi el, la rândul său, şi-a părăsit ţara şi limba pentru a merge într-o ţară pe care nu o cunoştea. „Miza filmului este că e nevoie de imigranţi. Ei nu sunt personaje negative, iar filmul este un omagiu adus lor“, a subliniat Gavras. Regizorul grec are strânse relaţii cu România, având în vedere că „Amen“ (2002), unul dintre cele mai de succes filme ale regizorului francez de origine greacă, a fost turnat în România, iar din distribuţie au făcut parte şi actori români. Cinematografia românească, pe drumul bun Cinematografia românească are un viitor bun, dar este nevoie ca mai ales tinerii regizori să capete un sprijin din partea statului pentru a-şi putea pune în operă ideile, a declarat regizorul Costa Gavras. „Am văzut câteva producţii realizate în ultimii ani şi se poate spune că cinema-tografia românească îşi revine. Dar este nevoie de un sprijin din partea statului, un sprijin acordat regizorilor tineri, alături de a li se lăsa libertatea de a face ceea ce-şi doresc. Am sentimentul că în România cinematografia are un viitor bun în faţă“, a spus Gavras. Pe de altă parte, regizorul a deplâns faptul că „la ora actuală trăim o isterie a televiziunilor, sunt oameni care aleargă după efecte speciale şi din această cauză avem parte mai mult de spectacol, decât de informaţie“. El crede că regizorii de film sunt doar nişte povestitori, ei nu găsesc soluţii la probleme pentru a schimba lumea, ci ceea ce pot face este să pună întrebări în filmele lor. „Un film este doar o poveste bună, nu e un discurs academic. Cel mai greu este să avem povestea care să vorbească despre anumite lucruri“, a explicat Gavras. Regizorul a amintit că a întâlnit actori români foarte buni. „Am un mare respect faţă de actori, pentru că ei sunt vehiculul care transmite mesajul filmului către public“, a subliniat regizorul. Regizorul Costa Gavras s-a născut în 1933 în Grecia, a studiat în Statele Unite ale Americii, însă cea mai mare parte a activităţii sale şi-a desfăşurat-o în Franţa şi Anglia. Una dintre creaţiile sale, „Amen“, a fost filmată în mare parte în România, unul dintre cele mai interesante locuri pentru filmare fiind chiar Palatul Parlamentului. Costa Gavras a păstrat strânse relaţii cu ţara noastră datorită colaborării sale cu actori români, printre care Ion Caramitru, Marcel Iureş, Horaţiu Mălăele, Marin Moraru sau Dorina Chiriac. Printre filmele pe care le-a regizat se numără „Cu două tăişuri“ (2005), „Oraşul nebun“ (1997), „Cutia muzicală“ (1989), „Trădat“ (1988), „Dispărutul“ (1982), „Clar de femeie“ (1979), „Stare de asediu“ (1972), „Z“ (1969).