Un monah căruia inima i-a ars pentru Hristos
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 538
„În anul 1894 (ieroschimonahul Ilie Vulpe) a cumpărat chilia Sfântului Ioan Botezătorul, la locul numit Colciu, pe terenul Mănăstirii Vatopedu.
Deci, reînnoind chilia, a adunat în jurul său cinci ucenici aleși, și anume: Eftimie, Andrei, Paisie, Gherasim și Ioan Guțu ieromonahul, formând împreună cu ei o vestită familie duhovnicească. Iar nevoințele părintelui Ilie ieroschimonahul erau tăcerea și neîncetata rugăciune, fiind un vestit lucrător al rugăciunii inimii. De asemenea săvârșea cu multă evlavie pravila bisericii și Sfânta Liturghie, iar când slujea, se mulțumea numai cu Sfânta Împărtășanie și cu prescura, neprimind mâncare decât sâmbăta și duminica. Când nu săvârșea cele sfinte, primea hrană o dată pe zi, afară de miercuri și vineri, când nu mânca nimic. Apoi dormea foarte puțin și citea zilnic Sfânta Scriptură și cuvintele Sfinților Părinți.
Pentru smerenia și nevoința lui, s-au odihnit din belșug în inima acestui părinte darul Duhului Sfânt și dumnezeiasca dragoste. Cu adevărat, ieroschimonahul Ilie Vulpe era părintele dragostei și al blândeții, vestit în tot Muntele Athos. Căci era foarte primitor, milostiv, fără răutate ca un copil și înțelept la cuvânt.
Timp de peste 30 de ani, părintele Ilie a fost unul dintre cei mai iscusiți duhovnici ai Muntelui Athos, formând și povățuind pe calea mântuirii sute de fii duhovnicești, români, greci, ruși, bulgari și sârbi. Toți îl căutau și se foloseau de cuvintele lui. Iar dacă vedea pe vreunul rușinându-se, îndată îl îmbărbăta, zicând:
– Îndrăznește, fiule, că și eu sunt păcătos!
Astfel câștiga multe suflete pe calea mântuirii. Adeseori sfătuia pe ucenici, zicând:
– Fiilor, să nu uităm că suntem în Sfântul Munte, unde ne-a chemat Maica Domnului să lucrăm fapta bună. Să ne rugăm neîncetat lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii și a întregului neam creștinesc.
Alteori iarăși le zicea:
– Părinților, să nu uităm cuvântul din Pateric pe care l-a zis Avva Iosif către Avva Lot: Nu te poți face călugăr, de nu te vei face ca focul!. Deci să ardă inima noastră pentru dragostea lui Hristos.”
(Cuvinte ale sfinţilor români, Pr. Narcis Stupcanu)