Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Teologie și spiritualitate › Patristica › Cine Îl primește pe Hristos ajunge la sfințenie

Cine Îl primește pe Hristos ajunge la sfințenie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 29 Octombrie 2026

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 221-222

„Sfântul Mitropolit Varlaam (al Moldovei) l-a îndemnat pe Vasile Lupu să zidească și alte mănăstiri și biserici, precum: Mănăstirea Agapia Nouă (1644), prin dania hatmanului Gavril, fratele domnului; Mănăstirea Hlincea Iași, Mănăstirea Golia Iași, Biserica «Sfântul Ioan Botezătorul» din Iași, Biserica «Sfântul Atanasie» din Copou-Iași, biserica din satul Șer­bești-Neamț, biserica Stelea din Târgoviște, Biserica «Sfânta Parascheva» din Lvov, și să facă numeroase danii la celelalte mănăstiri. Pe toate aceste lăcașuri le-a sfințit bunul păstor al Moldovei și le-a împodobit cu călugări având o aleasă viață duhovnicească.

Sub păstoria acestui mare ierarh, mănăstirile din Moldova au trăit o epocă de mare pace și înflorire duhovnicească. Peste tot a rânduit egumeni luminați și duhovnici buni, făcând astfel să sporească numărul monahilor în viața de obște, ca și al sihaștrilor din schituri și păduri. Mănăstirile cu cea mai înaltă viață duhovnicească, sub Mitropolitul Varlaam, erau: Sfinții Trei Ierarhi, Putna, Slatina, Moldovița, Voroneț, Dragomirna, Neamț, Secu, Agapia, Probota, Tazlău și mai ales Bisericani, singura mănăstire din țară cu regulă de viață achimită (neadormită), după modelul Mănăstirii Studion din Constantinopol. În toate mănăstirile funcționau adevărate școli duhovnicești de caligrafi, traducători, miniaturiști și zugravi de icoane. Iar munții foșneau de pust­nici în vremea sa.

Auzindu-se până la Constantinopol de petrecerea și înțelep­ciunea Sfântului Varlaam, precum și de înflorirea Bisericii din Moldova sub păstoria sa, Sinodul Marii Biserici l-a propus în anul 1639 drept candidat la scaunul de Patriarh Ecumenic, fiind însă ales Partenie. Este pentru prima și singura dată când un ierarh român candidează la scaunul de Patriarh Ecumenic.

Acest venerabil păstor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi, de asemenea, și un iscusit făcător de pace, după cuvântul Mântuitorului Hristos.”

(Cuvinte ale sfinţilor români, pr. Narcis Stupcanu)

Citeşte mai multe despre:   Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei