Un număr omagial al revistei Academia Bârlădeană
Aşezare cu o istorie străveche, Bârladul este unul dintre oraşele moldovene care îşi preţuiesc trecutul şi cultivă cu consecvenţă tradiţiile culturale şi literare care l-au făcut cunoscut şi apreciat în toată ţara. Societatea literar-culturală Academia Bârlădeană, intrată din 2015 în al doilea secol de activitate, reuneşte un nucleu de intelectuali şi artişti bârlădeni care contribuie la editarea revistei trimestriale cu acelaşi nume ca al societăţii.
Numărul 2 (103)/2026 al revistei se deschide cu un articol emoţionant dedicat preşedintei în exerciţiu a Societăţii Academia Bârlădeană, prof. Elena Monu, născută într-o zi de Sânziene a veacului trecut. Elevul de altădată Dan Ovidiu Saulea scrie în paginile 3 şi 4 „Omagiu la aniversare: Elena Monu - profesor de istorie ca destin”. O evocare plină de recunoştinţă şi de sentimente de preţuire, în care autorul merge pe firul amintirilor: „Privind retrospectiv parcursul doamnei Elena Monu - eleva de excepţie a liceului bârlădean, şefă de promoţie în 1959, apoi şefă de promoţie la nivel naţional, în 1964, la absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi, cercetătoare atentă a arhivelor, profesoară exigentă, membră, apoi preşedintă a Societăţii Culturale Academia Bârlădeană - se conturează o rară şi remarcabilă continuitate ştiinţifică. Nimic ostentativ, nimic spectaculos, ci o coerenţă rară: aceea de a-ţi face datoria zilnic, cu seriozitate, demnitate şi pasiune. Într-o epocă în care zgomotul tinde să ţină loc de valoare, acest tip de biografie capătă o semnificaţie aparte. Admiraţia sinceră nu are nevoie de hiperbole. De aceea, am ales să adun urmele unei prezenţe care a modelat destine fără a cere recunoaştere. Să sugerez, prin evocare, o ţinută morală, un mod de a fi profesor care nu se reduce la transmiterea de informaţii, ci presupune formarea caracterului” (p. 4).
La rândul ei, Elena Monu ilustrează tinereţea sa cărturărească printr-un consistent studiu istoriografic - „Grigore Gafencu, personalitate română de importanţă naţională şi europeană. Studiu genealogic şi biografic”, cu multe date şi imagini inedite (paginile 16-20).
Alături de preşedinta Academiei Bârlădene, în revistă sunt omagiate şi alte două personalităţi ale oraşului: actorul Marcel Anghel, directorul Teatrului „Victor Ion Popa”, la 70 de ani, şi scriitorul Viorel Dinescu, la 75 de ani.
În cuprinsul revistei aflăm alte articole cu tematici istorice, literare şi artistice: Cătălin Andrei Teodoru evocă în paginile 21-23 personalitatea lui Antoine Bibesco, diplomat român născut la Paris, mare susţinător al României Mari. Un studiu bogat despre evoluţia cinematografului bârlădean, scris de Marcel Proca, este publicat în paginile 24-26, Florin Pricop descrie în pagina 27 medalia „Mitropolit Veniamin Costachi”, o piesă rară în colecţiile numismatice. Mara Forţu evocă în paginile 39-41 personalitatea pictorului Năstasă Forţu, la trei ani de la trecerea sa la veşnicie.
Paginile de poezie conţin poeme inedite ale mai multor autori apropiaţi revistei: Ştefan Amariţei, Mihai Apostu, Simion Bogdănescu, Oana Maria Covaci, Alexandru Boţoroga, Ioana Dor, Maria Păcuraru. „Presa bârlădeană” în enigmistică este readusă în atenţie printr-un careu de cuvinte încrucişate din volumul „Personalităţi bârlădene”, publicat la Editura Sfera de regretatul Serghei Coloşenco.
Cu subiecte interesante de cronică literară, eseu şi istorie literară, ca de fiecare dată, acest număr omagial al revistei este încununat de ştiri pe scurt din viaţa Academiei.