Universităţile, motoare economice ale oraşelor mari

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 20 Ianuarie 2018

Beneficiile economice pe care prezenţa unei universităţi le aduce unui oraş sunt deosebit de importante. Potrivit unui studiu ştiinţific publicat recent, în cazul municipiului Cluj‑Napoca, aportul direct al Universităţii Babeş‑Bolyai în economia oraşului se ridică la 190 de milioane de euro anual, mai mult de jumătate din bugetul Clujului, care este în jur de 250 de milioane de euro anual.

Impactul direct asupra economiei municipiului Cluj‑Napoca, a prezenţei în oraş a Universităţii Babeş‑Bolyai, se ridică la 190 de milioane de euro, relevă un studiu realizat de un doctorand din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB.

Studiul a luat în considerare datele anului 2015. Conform cercetării, impactul direct al UBB asupra economiei municipiului Cluj‑Napoca a fost, în 2015, de 847.373.804 lei, din care 601.943.386 de lei reprezintă cheltuielile studenţilor, iar 124.083.114 pe cele ale angajaţilor. Au mai fost luate în considerare cheltuielile directe ale Universităţii - 81.040.658 de lei şi sume de bani generate de cheltuielile făcute în Cluj‑Napoca de vizitatorii studenţilor - 33.676.767 lei.

În 2015, UBB avea 3.158 de angajaţi şi 29.754 de studenţi la zi, la toate nivelurile de studiu.

Studiul mai arată că un student la buget, la nivel licenţă, cazat la cămin, cheltuie în medie 12.793 de lei pe an. În schimb, un student la taxă cheltuie o sumă de cel puţin două ori mai mare, respectiv 26.897 de lei.

Am iniţiat o anchetă sociologică pentru a estima cheltuielile studenţilor. După mai multe regresii şi medii ponderate am putut estima cheltuielile studenţilor UBB în 2015. (...) Cel mai mare aport îl au studenţii”, a spus joi, într‑o conferinţă de presă, realizatorul studiului, Andrei Chircă.

Acesta a mai precizat că, din suma totală de 190 de milioane de euro stabilită ca impact asupra oraşului, 71 la sută o reprezintă cheltuielile făcute de studenţi.

Aproximativ jumătate din studenţii din Cluj‑Napoca sunt înmatriculaţi la UBB, ceea ce înseamnă, potrivit autorului studiului, că impactul pe care îl generează asupra economiei oraşului toate universităţile din municipiu ar fi dublu, însă acest lucru nu este pentru moment susţinut de un studiu detaliat. În structura numărului de studenţi din Cluj‑Napoca, după UBB, cu 50 la sută, se situează Universitatea Tehnică, cu 23%, apoi UMF, cu 11%, USAMV, cu 9%, Academia de Muzică, cu 2%, şi Universitatea de Artă, cu 1%. Universităţile private din oraş reprezintă şi ele 4% din totalul studenţilor. Potrivit ultimelor date statistice, numărul studenţilor din Cluj‑Napoca se ridică la peste 66.000.

Ceea ce este surprinzător este că, dacă luăm totalul cheltuielilor UBB, totalul bugetului şi îl raportăm la ceea ce cheltuie studenţii, studenţii cheltuie aproape dublu - 1,83. Un lucru foarte rar întâlnit în alte studii şi în special în studii făcute în SUA şi Europa de Vest. Dacă ne uităm la banii primiţi direct de la minister, nu din fonduri proprii de la Cluj, vedem că, de fapt, studenţii cheltuie de 3 ori mai mult. Iar dacă ne uităm la banii pe care îi plăteşte universitatea înapoi, doar prin contribuţiile angajaţilor, practic, jumătate din banii pe care îi primeşte de la minister îi şi dă imediat înapoi sub formă de contribuţii”, a spus Andrei Chircă.

Studiul a fost realizat doar la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivel de licenţă, masterat şi doctorat.

Prin comparaţie, suma de 190 de milioane de euro, calculată ca fiind impactul direct al UBB asupra municipiului Cluj‑Napoca, reprezintă peste jumătate din bugetul oraşului, care, în 2015, a fost de aproape 250 de milioane de euro.

Cu ocazia prezentării acestui studiu, reprezentanţii Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării au lansat şi un videoclip de promovare comună a celor şase universităţi de stat din Cluj‑Napoca. Clipul este realizat pe melodia Ne vedem la Cluj” a formaţiei Hara şi are ca scop coalizarea forţelor mediului academic clujean pentru atragerea studenţilor şi promovarea comună la târgurile de educaţie din afara ţării.

Potrivit reprezentanţilor celor şase universităţi, proiectul este unul inedit şi constituie o premieră la nivelul României.

Am încercat să surprindem spiritul Clujului ca oraş al comunicării, al strategiilor comune, cu alte cuvinte al parteneriatului între universităţi, mediul de afaceri şi autorităţile publice locale. Este pentru prima dată când toate universităţile publice ale unui centru universitar din România colaborează pentru realizarea şi promovarea unei oferte comune, pentru constituirea unei comunităţi închegate şi coerente, indiferent de concurenţa din timpul admiterii”, afirmă iniţiatorii proiectului.

Aceştia au subliniat caracterul multicultural al învăţământului superior şi oferta educaţională multilingvistică, ce transformă Clujul într‑un spaţiu deschis şi primitor pentru studenţii din întreaga ţară, dar şi din afara graniţelor României, fie că sunt sau nu vorbitori de limba română.