Vindecări

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI‑a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 92‑93

„Moaștele Sfântului Ioan de la Suceava fiind duse în Polonia, la Zolkiev, împreună cu Mitropolitul Dosoftei, au făcut și acolo nenumărate minuni și vindecări de boli timp de 97 de ani, încât alergau la moaștele marelui mucenic tot felul de credincioși ortodocși și catolici și primeau ajutorul lui după credința și evlavia fiecăruia.

(...) În 1964 a fost adus la Sfântul Ioan, pentru rugăciune, un om bolnav de minte. După ce i s‑a făcut de trei ori Sfântul Maslu, bolnavul s‑a tămăduit. A treia zi a venit la mănăstire vindecat și a dat mulțumire lui Dumnezeu.

În toamna anului 1969 un om din părțile Sucevei și‑a pierdut graiul din lucrarea diavolului. Rudele l‑au adus la moaștele Sfântului Ioan pentru rugăciune. Părinții i‑au făcut Sfântul Maslu, i‑au citit molitfele Sfântului Vasile și l‑au pus să citească Acatistul Sfântului Ioan cel Nou lângă sfintele moaște. Noaptea, bolnavul a dormit la mănăstire, iar dimineața s‑a sculat sănătos și s‑a dus acasă, dând laudă și mulțumire Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Sfântului Mare Mucenic Ioan.

În anul 1960, o copilă din comuna Putna - Suceava și‑a pierdut vederea din cauza unei boli. O creștină evlavioasă din sat a adus copila la Sfântul Ioan de la Suceava. Aici s‑au rugat amândouă, apoi preoții i‑au făcut Sfântul Maslu și au miruit‑o la ochi cu untdelemn sfințit. La urmă, când bătrâna conducea copila să iasă din biserică, plină de uimire și cu lacrimi în ochi, fetița a strigat:

‑ Mătușă, văd, nu mă mai ține de mână! Sfinte Mare Mucenice Ioane, vindecă‑mi ochii și durerea inimii mele!

Dând laudă lui Dumnezeu pentru această minune, s‑au întors amândouă acasă sănătoase și cu mare bucurie.

În anul 1969 o creștină, Maria, din satul Ciumulești - Suceava, bolnavă de ochi, nu vedea aproape deloc. Dar, auzind de minunile Sfântului Ioan, a fost adusă la Suceava. Aici s‑a închinat la sfintele moaște, s‑a spovedit și împărtășit cu Trupul și Sângele lui Hristos și i s‑a făcut de trei ori Sfântul Maslu. Pentru multa ei credință, femeia s‑a vindecat complet și, mulțumind marelui mucenic, s‑a întors vindecată la casa ei.

În același an, o fetiță de zece ani numită Ana, din satul Corni, Botoșani, în urma unei spaime, și‑a pierdut graiul. Fiind adusă la Mănăstirea «Sfântul Ioan» din Suceava, i s‑au făcut rugăciuni și Sfântul Maslu de trei ori și pe loc s‑a vindecat, încât se mirau toți de darul tămăduirii ce izvorăște din aceste sfinte moaște.”

(Cuvinte ale sfinţilor români, Pr. Narcis Stupcanu)