Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Fara categorie HomePage Adevărată școală a trăirii agapice la Brăila

Adevărată școală a trăirii agapice la Brăila

Galerie foto (8) Galerie foto (8) HomePage
Un articol de: Dumitru Manolache - 03 Noiembrie 2016

Filantropia Bisericii dezvoltă și o anume școală a trăirii iubirii agapice. Adică a iubirii necondiționate, neegoiste, altruiste. Într-un centru social sau într-o cantină a Bisericii, semenii se iubesc între ei în respect pentru suferința fiecăruia, descoperind astfel profunzimea acestui senti­ment, care este taină și jertfă deopotrivă. Într-o asemenea lucrare, omul suferind se identifică pe sine util mai mult aproapelui. O lecție despre a trăi creștinește, pe care am întâlnit-o și la Cantina socială „Sfântul Cuvios Ioan Casian” din Brăila.

Cantina funcționează din anul 1997, într-o clădire care a apar­ținut Episcopiei Evan­ghelice din Sibiu și care este concesionată pe o perioadă de 99 de ani. Cu binecuvântarea Înalt­prea­sfințului Părinte Arhiepiscop Casian, aceasta deservește în prezent un număr de 81 de persoane cu venituri reduse sau fără venituri, singure, izolate, marginalizate, bătrâni, bolnavi și copii. Ei servesc aici zilnic o masă caldă, iar pentru ziua de sâmbătă primesc hrană rece.

Biserica generează iubire

„Beneficiarii noștri provin din mediile cele mai defavorizate. Avem și familii cu șapte opt sau chiar nouă copii care servesc masa oferită de noi. Sunt persoane care vin aici de mulți ani, socializează între ele, se împrietenesc și chiar se implică, voluntar, în activitățile noastre, cum este cazul domnului Avram Crețu, care muncește la noi ca și când ar fi angajat. Evident, pe toți îi regăsim și în co­munitățile religioase din care provin, deoarece ei ajung la noi ca urmare a recomandării preoților din parohii. Lucrul cel mai important este faptul că formăm aici o adevărată familie, care îi cuprinde și pe cei care, din dragoste pentru aproapele, ne ajută cu alimente, cu zarzavaturi și cu alte produse. Aici înțelegi mai mult ca în alte locuri că Biserica este generatoare de iubire. De aceea, a fi slujitor la altar și semenilor aflați în atare situații aduce un sentiment aparte. Când îi vezi cum se bucură acești oameni pentru o farfurie de mâncare și știi că ție Dumnezeu ți-a dat mai mult, mul­țumești că ești sănătos și simți nevoia să dăruiești ceva din toate câte ai, și să te rogi și pentru binelor lor. Dumnezeu a lăsat iubirea. De aceea omul trebuie iubit. Mă gândesc la cuvintele Sfintei Scripturi care spune că dacă ai o pâine dă și celuilalt, dacă ai două cămăși dă și celui care este în lipsă. Nu spune Sfânta Scriptură că frații trebuie să fie împreună? Așa suntem și noi aici”, ne mărturisește părintele Ionuț Piteș, administratorul cantinei.

A trăi împreună ca frații

Doamna Constantina Blendea muncește ca voluntar în cantină de mai mult timp și este totodată și beneficiara serviciilor acesteia. „Soțul meu a decedat acum un an. Un băiat mi-a murit în urmă cu trei ani, într-un accident de mașină, iar acasă mai am trei copii. Doi sunt sănătoși, unul însă este cu dizabilități. Când am venit aici în 2001, am început să fac mai întâi curățenie. După aceea m-am oferit să fac și alte treburi. Spăl halate, prosoape, le calc, spăl veselă, mătur, aranjez masa, strâng masa și tot ce mai trebuie. Astfel îmi câștig eu hrana pentru mine și pentru familia mea. Aici avem siguranța că în fiecare zi servim o masă caldă, cu care ne îndestulăm noi și membrii familiilor noastre. Aici toți ne spunem povestea suferințelor noastre, legăm prietenii, uneori ne dăm sfaturi între noi, ne ajutăm cu ce putem fiecare. Suntem într-un fel o familie mai mare”, ne sintetizează aceasta, simplu, lecția de viață și iubire agapică desprinsă în această școală dezvoltată de filantropia Bisericii.

La finalul vizitei noastre, l-am rugat pe părintele Nicolae Voineag, referent cu atribuții de asistent social în cadrul Biroului de asistență socială al Protoieriei Brăila, să creioneze chipul acestei lecții despre iubirea agapică în protopiatul pe care îl reprezintă.

„Activitatea social-filantropică în Protopopiatul Brăila este mâna de ajutor întinsă de Dumnezeu celor aflați în dificultăți materiale sau financiare. Ea ia chipul stră­duinței și jertfelniciei preoților și credincioșilor din parohiile noastre. Se împlinește astfel porunca iubirii și sprijinirea aproapelui aflat în încercări, suferințe ori neajunsuri. Segmentul social uman de care ne ocupăm este reprezentat, în special, de persoane nevo­iașe sau aflate în dificultăți materiale din cauza crizei globale, efectele acesteia marcându-le, temporar sau pentru o mai lungă perioadă de timp, viața. În protopopiatul nostru, avem 12 parohii care desfășoară în prezent acti­vități social-filantropice, unele cu caracter permanent, altele cu caracter ocazional. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu ne dorim să împletim și să împlinim lucrarea slujirii la Sfântul Altar, rugăciunea cu fapta bună, milostenia către semenii noștri, știind că scopul unei astfel de lucrări este binele tuturor și ajutor pentru mântuirea sufletelor noastre”, ne-a mărturisit părintele Nicolae Voineag.