„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Fetița prin ochii căreia ne privește Hristos
Filantropia Bisericii este o împlinire a poruncilor Mântuitorului Hristos: „întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unul faţă de altul”. Din iubire de semeni se naște solidaritatea creștină care, de fiecare dată când se manifestă, îi așază pe oameni în rândul ucenicilor lui Hristos. Cazul Robertei Vlăsceanu, o fetiță de numai patru ani din localitatea Buchilași, comuna Râfov, județul Prahova, din Protoieria Ploiești Sud, este grăitor prin el însuși în acest sens.
Cine nu a privit chipul unui copil care doarme nu va afla niciodată ce este pacea inimii. Căci numai somnul unui copil ni-L descoperă pe Hristos, Cel Ce Se odihnește în inima lui. Pentru această nemijlocită întâlnire cu Mântuitorul, părinții sunt gata să se jertfească pentru ca fiul sau fiica lor să rămână permanent „așternut” curat Domnului. Povestea Robertei Vlăsceanu ilustrează perfect acest adevăr. În momentul în care părinții au aflat că ochii fetiței, ferestrele prin care Mântuitorul privește lumea, sunt pe punctul de a se întuneca iremediabil, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-i salva. Au apelat la semeni și la ajutorul Bisericii și au reușit să păstreze lumina fie și numai într-unul din ei.
Un diagnostic dureros
Povestea Robertei este una dramatică. La nouă luni, i-a fost pus diagnosticul „retinoblastom bilateral”. Adică un cancer ocular. Au urmat numeroase cure de chimioterapie la Spitalul Fundeni din București, nopți nedormite, eforturi financiare uriașe și spaime. „La fiecare vizită ni se propunea enucleerea (extirparea) ochiului drept, pentru a putea rămâne în viață fetița. Șansele de redare a vederii erau aproape excluse, pentru că în momentul în care s-a depistat boala Roberta nu mai vedea deloc. Dar noi nu ne-am obișnuit cu ideea că fetița noastră cea mare trebuie să rămână fără un ochi. Ne-am documentat cum am putut pentru a ști ce șanse ar mai fi pentru ea. Așa am aflat de existenţa unui institut din Paris, specializat în acest gen de afecțiuni. Le-am trimis documentația și, în scurt timp, am primit răspunsul lor pozitiv. Adică puteam merge cu fetița acolo. Cu ajutorul multor creștini, am strâns banii necesari pentru primul consult, care costa 1.600 euro. La control, medicii francezi ne-au spus că sunt șanse. I-au făcut chiar și un prim tratament. Peste trei săptămâni, trebuia să venim din nou pentru tratamente”, ne mărturisește doamna Ștefania, mama Robertei.
Cu mari greutăți, trecând peste toată birocrația din țară, familia Robertei a reușit să meargă la Paris din trei în trei săptămâni. În scurt timp, ochiul drept al fetiței, despre care li se spusese că trebuia extirpat, a fost salvat. Dar ochiul stâng, și el grav afectat, nu a mai putut fi salvat. De aceea a fost extirpat și protezat. Din trei în trei luni, Roberta, însoțită de mama sa, a mers la control la Paris și totul părea a fi în regulă. A apărut însă pericolul unor recidive.
Ajutorul semenilor și al Bisericii
„În decembrie 2014, apoi în martie și iunie 2015, am tot mers la controale la Paris, cheltuind de fiecare dată câte 1.600 de euro, sume pe care nu le puteam strânge ușor. La aceasta se adăugau costurile deplasărilor, costul protezei și cazării pe perioada șederii în Franța. În decembrie 2015, cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers din nou cu fetița la Paris. Dar, între timp, prețul controlului a crescut la 2.088 euro. Anul trecut am fost și în iunie, și în decembrie. Boala a stagnat, dar la ochiul drept au rămas tumorile cicatrizate. Până la 5-6 ani, medicii francezi ne-au spus că există riscul apariției altor tumori. De aceea, fetița trebuie ținută sub o atentă supraveghere. Cu alte cuvinte, trebuie să mergem cu ea la control din trei în trei luni”, ne mai spune doamna Vlăsceanu.
Secătuită de griji și cheltuieli, familia Georgică și Ștefania Vlăsceanu a cerut ajutor Bisericii. Și l-a primit în repetate rânduri. „Dacă nu era Biserica, ceilalți credincioși mobilizați de aceasta, fetița nu avea nici o șansă de viață. Noi nu aveam posibilitatea să strângem banii necesari. Toate veniturile familiei noastre provin dintr-o modestă activitate familială. De aceea, mulțumim Bisericii pentru acest efort. Mulțumim de asemenea unui preot din țară, pe care nu l-am cunoscut personal, care ne-a pus în legătură cu o româncă din Paris, care ne-a cazat gratuit cu prilejul ultimelor deplasări”, ne mai spune doamna Vlăsceanu.
„Când am aflat de acest caz, am venit la domiciliul familiei, am efectuat ancheta socială, constatând situația impresionantă în care se afla Roberta. Atunci ne-am adresat tuturor celor care o puteau ajuta. Prin sponsorizări și donații de la credincioși, am reușit să strângem o sumă de bani. Am achitat la început un control integral, apoi, cu o altă ocazie, le-am oferit 4.000 de lei. Suma totală pe care am reușit să le-o donăm se ridică la 3.000 de euro. În evidențele noastre sunt foarte multe cazuri de bolnavi cu cancer pe care îi ajutăm. Dar cel al Robertei a impresionat în mod deosebit, datorită tenacității cu care s-au jertfit părinții pentru viața fetiței, pentru salvarea ochilor ei. Banii pe care i-am strâns au fost virați într-un cont deschis de familie și au fost justificați cu documente până la ultimul cent”, ne spune presbitera Geanina Joița, asistentă socială a Protopopiatului Ploiești Sud.
Astăzi, Roberta se bucură de căldura familiei. Când doarme, Hristos, Care Se odihnește în inima ei, privește lumea doar prin ochiul ei drept. Pericolul unor recidive nu a fost însă înlăturat. De aceea, fetița trebuie supravegheată continuu de medicii francezi. Cine dorește să o ajute poate dona bani în următorul cont deschis la Raiffeisen BANK, Agenția „Mihai Bravu”, pe numele Vlăsceanu Georgică: RO39RZBR000006001 6608904. Iar informații despre cazul fetiței se pot obține de la preoteasa Geanina Joița, asistentă socială la Protoieria Ploiești Sud.