Lucrări de consolidare la Biserica cu Sfinți din Capitală

Ministerul Culturii (MC) a trecut pe lista monumentelor incluse în Programul Național de Restaurare pentru 2016 și Biserica cu Sfinți, unică în galeria locașurilor de cult din București. Ministerul a anunțat că va sprijini financiar proiectul de restaurare a picturii. Părintele Petrișor Andreiana, parohul bisericii, ne-a spus că lucrările de consolidare și restaurare au demarat deja cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Bucureștilor și nădăjduiește că ele vor continua cu sprijinul autorităților și cu daniile credincioșilor binevoitori.

Pe Calea Moșilor, la intersecția cu străzile Sfinților și Dumitru Stăniloae, se găsește o biserică mică, cu ziduri crăpate, pe care stă fixat, asemenea multor clădiri din zonă, semnul monumentelor istorice. Poartă cu sine aproape trei secole de istorie, reprezentative nu doar pentru trecutul Bucureștiului, ci mai ales pentru Ortodoxia românească. Pare că timpul așteptării a trecut, iar bisericuța își va recăpăta aspectul de odinioară, după anunțul Ministerului Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului de Stat, că locașul sfânt a fost inclus pe lista clădirilor istorice ce vor intra în procesul de refacere a picturii, în cadrul noului Program Național de Restaurare, pentru a doua jumătate a lui 2016. Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul culturii, Corina Șuteu, în urmă cu aproape o lună, după ce parohul bisericii, părintele Petrișor Andreiana, a obținut o finanțare de la Primăria sectorului 2. „Având în vedere că lucrările de consolidare a Bisericii cu Sfinți au fost deja contractate, aștep­tân­du-se alocarea fondurilor din partea Consiliului Local al Sectorului 2, s-a stabilit ca lucrările de restaurare a picturii interioare și exterioare să fie finanțate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului Național-Programul Național de Restaurare”, preciza Corina Șuteu, într-o postare pe o rețea de socializare. „Spre sfârșitul acestui an am demarat procedura de strângere a documentației necesare. Am reușit să obținem 17 avize de la tot atâtea instituții, într-un timp foarte scurt. Astfel, Primăria sectorului 2 a acordat sprijin financiar pentru consolidarea și restaurarea bisericii. Ministerul Culturii s-a angajat că va susține restaurarea picturii exterioare și interioare, iar banii deja existenți să fie folosiți doar pentru consolidare”, a spus părintele paroh Andreiana.

În jurul bisericuței este acum șantier, pentru că părintele paroh a demarat lucrările de consolidare, după angajarea firmei de con­struc­ții, în urma licitației publice. „Sper ca ministerul să își țină promisiunea”, subliniază preotul Andreiana.

Picturi cu sibile și filosofi

Biserica cu Sibile, așa cum se numea odinioară Biserica cu Sfinți, din mahalaua Fierea, este unică în galeria aşezămintelor religioase din Bucureşti. Ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea din lemn, de preotul Ferea (sau Fierea), devenit mai târziu monahul Filotei, biserica - denumită când „Popa Hierea”, când „Biserica cu Sibile” - a fost închinată chiar de către ctitorul său, în 1696, Mitropoliei din București. Astfel, s-a împlinit voia donatorului, menționată în actul de danie. Pe aici a trecut, în 1812, și un tânăr sărac, de doar 16 ani, care a reușit să intre cântăreț la strana bisericii și care s-a făcut repede remarcat datorită vocii sale. Este vorba despre Anton Pann, cel care, mai târziu, avea să își pună amprenta asupra literaturii şi muzicii culte româneşti din veacul al XIX-lea, secol în care locașului a început să i se spună „Biserica cu Sfinți”. Parohia de azi poartă numele Parohia „Sfinţi” și a avut dintotdeauna hramul „Vovidenia” (din slavă, „cea care se face văzută”), adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Biserica a fost refăcută din zid de Mitropolitul Daniil al Ţării Româneşti, în vremea lui Nicolae Mavrocordat, și a fost pictată la exterior cu personaje mai puţin obişnuite, nouă sibile şi zece filosofi din Antichitate, printre care Aristotel, Platon sau Plutarh. În total, nouăsprezece personaje antice, ceea ce o face unică în peisajul Ortodoxiei din București. Acestea sunt prezente nu doar pe frescele de la biserica din Capitală, dar şi la Voroneţ ori Suceviţa.

Nicolae Mavrocordat, care a fost domnitor, pe rând, atât pe scaunul Moldovei, cât şi pe cel al Valahiei, se pare că ar fi adus din celălalt principat pictorii pentru Biserica cu Sfinți. Iar aceştia, impresionaţi de statura sibilelor şi a învăţaţilor elini (păgâni, dar cu aură de sfinţi) de la bisericile Bucovinei, i-au aşezat, la rândul lor, în frescă. Pictura exterioară nu mai este cea de la Mitropolitul Daniil, fiind refăcută de câteva ori, între anii 1897 şi 1931. În perioada 1912-1931, locașul sfânt a fost închis, timp în care i s-au făcut cele mai însemnate re­pa­ra­ții. În pridvorul bisericii se află două pietre de mormânt, una în dreapta şi alta în stânga. După mărturiile lui Nicolae Iorga, în stânga s-ar afla tot neamul lui Popa Herea. În pronaos se mai află o piatră ce adăpostește rămășițele pământeşti ale unor ctitori ai bisericii. 

Pe lista monumentelor ce urmează să fie restaurate, aprobată în cadrul noului Program Național de Restaurare, au mai fost introduse, pe lângă Biserica cu Sfinți din București, identificată în Lista Națională a Monumentelor Istorice categoria B-II-mA-19252, și Mănăstirea Dra­gomirna, din județul Suceava, precum și Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț, tot din județul Suceava, cea din urmă aflându-se pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Suma totală a Programului Național de Restaurare, etapa a doua 2016, este de 10,5 milioane de lei. „Salvarea patrimoniului construit la nivel național rămâne o prioritate a Ministerului Culturii, care lucrează în acest moment la o serie de modificări legislative și in­ter­ven­ții punctuale pentru salvarea unor monumente istorice, care au nevoie urgentă de intervenție”, a anunțat, recent, ministrul culturii.