Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Comunicări ştiinţifice la Palatul Patriarhiei

Comunicări ştiinţifice la Palatul Patriarhiei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 12 Noiembrie 2013
În acest an s-au împlinit 150 ani de la votarea Legii secularizării averilor mănăstireşti. Patriarhia Română şi Academia Română au organizat ieri, 12 noiembrie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei o sesiune de comunicări ştiinţifice. 
 
Comunicările ştiinţifice susţinute au abordat contextul istoric, motivele şi consecinţele adoptării Legii pentru secularizarea averilor mănăstireşti în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Prima parte a evenimentului intitulat „Secularizarea averilor bisericeşti (1863). Motivaţii şi consecinţe“ a fost moderată şi deschisă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul „150 de ani de la adoptarea Legii secularizării averilor mănăstireşti din 1863“. 
 
Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a arătat că adoptarea acestei legi a avut consecinţe deosebite asupra Bisericii Ortodoxe Române, dar şi a statului român, şi că se impune ca vremurile de astăzi să repună Biserica Ortodoxă Română în locul pe care-l merită în cadrul societăţii româneşti. De asemenea, preşedintele Academiei Române a subliniat că istoria României nu poate fi bine înţeleasă fără cunoaşterea istoriei Bisericii Ortodoxe Române şi a apreciat colaborarea ce s-a stabilit între cele două instituţii, care se va concretiza în curând prin publicarea a trei volume dedicate istoriei monahismului românesc. 
 
Tot în prima parte a sesiunii, au fost prezentate comunicări ştiinţifice de către academicianul Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, care a evidenţiat motivaţiile contextuale europene şi româneşti ale secularizării averilor bisericeşti din 1863, şi de către pr. prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, care s-a referit la reacţiile bisericeşti naţionale şi internaţionale privind secularizarea averilor mănăstireşti. 
 
În a doua parte a sesiunii, moderată de acad. Ionel Haiduc, pr. conf. univ. dr. Mihai Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, a prezentat situaţia mănăstirilor româneşti după secularizarea averilor bisericeşti, din a doua jumătate a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. 
 
În cadrul primei sesiuni, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat, în semn de binecuvântare şi preţuire, Diploma şi Crucea patriarhală pentru mireni, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, academicienilor Ionel Haiduc şi Dan Berindei. De asemenea, Preafericirea Sa a citit mesajul de felicitare adresat vicepreşedintelui Academiei Române, Dan Berindei, cu prilejul împlinirii a 90 de ani în ziua de 4 noiembrie. 
 
Au urmat intervenţii ale participanţilor care au adus diferite completări la cele prezentate. Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea expoziţiei tematice intitulate „Documente şi fotografii de epocă“, organizată de Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei. 
 
Au participat membri ai Academiei Române, ierarhi, preoţi consilieri din cadrul Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi al Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi şi cadre universitare de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, membri ai Academiei Române, stareţi şi stareţe de la mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor, istorici şi studenţi teologi.