Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Credite mai scumpe, dar fără clauze înşelătoare

Credite mai scumpe, dar fără clauze înşelătoare

Un articol de: Oana Nistor - 07 Feb 2008

▲ Majorarea ratei dobânzii de către BNR va duce la creşterea dobânzilor la creditele în lei ▲ Nici dobânzile la creditele în valută nu vor sta pe loc, creşterea lor fiind justificată de anumiţi factori, printre care şi creşterea riscului de ţară ▲ Potrivit analiştilor macroeconomici din cadrul băncilor, creşterea ratei dobânzilor va determina cetăţenii să facă mai multe economii ▲ „Carta Albă“, documentul întocmit la finele anului trecut de Comisia Europeană, stipulează noi condiţii ce vor fi regăsite în procedurile de acordare a creditelor, astfel încât consumatorii să nu mai semneze contracte cu anumite clauze ascunse sau cu cifre înşelătoare ale dobânzilor ▲ „Carta“ propune noi măsuri de integrare a pieţelor creditelor ipotecare din UE, menite să îmbunătăţească eficienţa şi concurenţa în acest sector, în beneficiul consumatorilor, debitorilor şi al investitorilor ▲

Moneda naţională a dat impresia că şi-a revenit după ce BNR a majorat cu 1% dobânda de referinţă, până la 9%. Întărirea monedei naţionale nu este însă singurul factor care succede deciziei guvernatorului BNR, în perioada imediat următoare vor creşte dobânzile la credite cu mai mult chiar decât procentul indicat de BNR, fiecare bancă având instrumentele necesare să crească rata dobânzii ţinând cont de anumite particularităţi, cum ar fi lichiditatea pieţei, concurenţa şi diversificarea surselor de finanţare.

De asemenea, analiştii au anunţat că dobânda pentru creditele în valută s-ar putea majora din cauza „condiţiilor monetare locale restrictive şi a creşterii riscului de ţară“.

Potrivit Rozaliei Pal, şeful departamentului de cercetare macroeconomică al UniCredit Ţiriac Bank, „dobânda creditelor este de aşteptat să crească odată cu creşterea costurilor de refinanţare de pe piaţa interbancară, în corelaţie pozitivă cu dobânda de politică monetară a BNR. Creşterea costurilor de refinanţare are ca efect imediat scăderea marjei de profit al băncilor şi conduce la alinierea treptată a dobânzilor la credite oferite de bănci în sensul creşterii acestora la nivelul care reflectă costul refinanţării“.

De asemenea, reprezentantul băncii a declarat, pentru HotNews, că dobânzile vor creşte nu doar la creditele în lei, ci şi la cele în valută, din cauza „condiţiilor monetare locale restrictive, pe de o parte, şi creşterea marjei de risc pe piaţa internaţională, pe de altă parte“.

Creşterea dobânzilor va frâna consumul şi va stimula economisirile

Creşterea dobânzii de referinţă va avea efecte atât asupra instituţiilor bancare, cât şi asupra economiei naţionale.

Şeful departamentului de cercetare macroeconomică al UniCredit Ţiriac Bank a mai susţinut că majorarea dobânzii atât la depozite, cât şi la credite va avea ca efect decelerarea creşterii volumului de credite acordate şi stimularea economisirii. „Creşterea dobânzii este de aşteptat să aibă ca rezultat decelerarea creditării şi, astfel, temperarea consumului la un nivel de creştere sustenabilă. Scăderea ratei de consum este de aşteptat să aibă efecte pozitive asupra dezechilibrelor macroeconomice, cum ar fi deficitul de cont curent şi inflaţia. Aceste corecţii sunt necesare pentru evitarea riscului de supraîncălzire a economiei şi a riscului de stopare bruscă a creşterii economice (hard-lending) şi, prin urmare, pentru îmbunătăţirea atractivităţii ţării din perspectiva investitorilor străini“.

Mai multă transparenţă în clauzele precontractuale

Comisia Europeană (CE) a publicat, la finele anului trecut, un document, denumit „Carta Albă“, care propune noi măsuri de integrare a pieţelor creditelor ipotecare din UE, menite să îmbunătăţească eficienţa şi concurenţa în acest sector, în beneficiul consumatorilor, debitorilor şi a investitorilor.

Comisia vrea să faciliteze acordarea de împrumuturi ipotecare pe teritoriul UE şi să susţină creşterea diversităţii produselor, prin eliminarea barierelor şi reducerea costurilor generate de activităţile desfăşurate pe plan internaţional.

De asemenea, CE are în vedere creşterea încrederii consumatorilor, asigurând dreptul acestora de a lua decizii şi de a beneficia de un nivel ridicat de protecţie. Comisia încearcă să crească diversitatea produselor care ar putea răspunde nevoilor consumatorilor prin îndepărtarea barierelor din calea distribuţiei şi vânzării produselor, în special a celor mai noi şi originale produse ipotecare. Acest obiectiv este susţinut de reprezentanţii industriei, cu menţiunea că aceasta din urmă este mai interesată în a păstra diversitatea şi inovaţia nesufocate de măsuri potenţial dăunătoare, decât de creşterea volumului prin stimulente, propusă de comisie.

Îmbunătăţirea încrederii consumatorilor cu privire la încheierea operaţiunilor financiare care, pentru majoritatea reprezintă o decizie importantă, reprezintă cel de-al treilea obiectiv asumat de Comisie. Problematicile legate de acest aspect sunt rambursarea anticipată, cea mai sensibilă şi mai complexă problemă, informarea pre-contractuală, Dobânda Anuală Efectivă (DAE), care, ca instrument de comparaţie, face parte din informarea precontractuală şi, nu în ultimul rând, creditarea şi împrumutarea în mod responsabil.

Astfel, nivelul comisionului de rambursare anticipată nu va putea depăşi 1% din suma rămasă de plată, dacă perioada până la scadenţa finală este mai mare de un an. Dacă acest termen este mai mic de un an, comisionul este plafonat la numai 0,5%.

În ceea ce priveşte informarea precontractuală, reprezentanţii industriei susţin introducerea unei DAE care va fi calculată având o bază mai restrânsă decât opţiunea presupusă de Directiva Creditului de Consum.

„Carta Albă“ susţine mobilitatea clienţilor

Referitor la creditarea responsabilă, faptul că nu există o definiţie legală a acestui concept ar putea face din introducerea sa o incertitudine legală şi economică, fapt cu care reprezentanţii industriei nu sunt de acord. Aceştia se pronunţă totuşi în favoarea investigării viitoare a problematicii accesului internaţional la bazele de date ale creditelor şi Federaţia se oferă să participe la Grupul Experţilor în Istorice de Creditare, ce va fi creat de Comisie în cursul acestui an.

Ultimul obiectiv propus de Comisie este acela de facilitare a mobilităţii clienţilor, posibilitatea neîngrădită pentru consumator de a schimba creditorii ipotecari, pe care Comisia doreşte să o încurajeze în vederea stimulării concurenţei între creditori. Federaţia Europeană a Creditului Ipotecar studiază, în prezent, aspectele legate de procedurile implicate în acest proces.

În concluzie, Comisia a anunţat, prin intermediul „Cartei Albe“, lansarea unui important număr de studii şi sondaje de opinie destinate informării cu privire la viitoarele abordări ale acestor aspecte, toate susţinute de reprezentanţii industriei.

Directiva urmează să fie agreată formal şi de către Consiliul UE şi va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în „Jurnalul Oficial“ al Uniunii Europene. De la această dată, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a implementa directiva, foarte probabil până în martie 2010.

Un credit ipotecar pe 20 de ani devine mai scump cu 11.000 de euro

Pentru a exemplifica implicaţiile pe care le-ar putea avea majorarea ratei dobânzii, vom reflecta mai jos, după HotNews, fluctuaţiile dobânzii la un credit pentru o locuinţa în valoare de 70.000 de euro, pe o perioadă de 20 de ani. În condiţiile actuale, pentru împrumuturile în lei vom plăti o dobândă de 9,75% pe an, iar rata lunară va fi de 2.496 de lei. În condiţiile majorării dobânzilor cu un procent, adică la o dobândă de 10,75%, rata va fi de 2.663 de lei lunar. Astfel, dacă până acum, la capătul celor 20 de ani, am fi plătit 599.040 de lei, echivalentul a 165.275 de euro la cursul anunţat marţi de BNR, după majorarea dobânzilor vom plăti cu 11.000 de euro în plus. Şi în ceea ce priveşte împrumuturile în euro, acestea se vor scumpi din cauza condiţiilor monetare locale restrictive şi a creşterii riscului de ţară.

În prezent, pentru aceeaşi locuinţă de 70.000 de euro, rata lunară este de 561 de euro, iar dobânda de 6,6%. În aceste condiţii, pentru această locuinţă vom plăti, până la finalul celor 20 de ani, 134.640 de euro. Dacă rata dobânzii la împrumuturile în euro va creşte, de asemenea, cu 1%, pentru locuinţa luată drept exemplu vom plăti 144.720 de euro până la terminarea perioadei de creditare, iar rata lunară va fi de 603 euro.