Memoria Bisericii
Părintele Petre Stoenac din Tomşani, judeţul Vâlcea, în temniţa comunistă

Părintele Petre Stoenac din Tomşani, judeţul Vâlcea, în temniţa comunistă

S-a născut la 2 noiembrie 1901 în localitatea doljeană Bârca. În 1908-1913 a urmat şcoala primară din satul natal, iar în 1915-1925, cu o întrerupere din 1916-1918 datorată războiului, Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. În 1926 s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, paralel lucrând ca şef de birou la Centrul eparhial din Râmnicu Vâlcea. În acelaşi an a primit darul preoţiei pe seama Parohiei Tomşani, din judeţul Vâlcea, comunitate formată din 484 familii, respectiv 1,660 de suflete. Aici a reparat biserica parohială, a construit o casă parohială, a constituit o bibliotecă parohială şi un cămin cultural. De asemenea, a susţinut opere de ajutorare a săracilor şi a întreţinut o cantină pentru elevii săraci. Iniţial, părintele Stoenac a fost adeptul Partidului Naţional Liberal, iar după 1935, al Mişcării legionare. Cu toate acestea, nu a participat la rebeliunea legionară. După evenimentele din ianuarie 1941 a fost anchetat de justiţia militară în urma unui denunţ, iar în instanţă achitat. În urma Ordinului general pe Ministerul Afacerilor Interne din 15 mai 1948, de reţinere a tuturor legionarilor, părintele Stoenac a fost arestat. Măsura autorităţilor comuniste luată împotriva părintelui se datora trecutului politic legionar, care figura în evidenţele fostei Siguranţe. Acesteia i se adăugau rezultatele urmăririi informative din anii 1947-1948.

Potrivit notelor informative pe care le-am consultat în dosarul penal, rezultă că părintele Stoenac, nu de puţine ori, s-a manifestat ostil la adresa regimului comunist. Potrivit unei note din 16 februarie 1948, la predică părintele Stoenac ar fi spus: „Comuniştii sunt satanele ce au venit pe pământ, aşa cum scrie la Biblie. Nu vedem că aceştia nu cred în Dumnezeu?” Totodată, cei din Siguranţa comu­nistă îl considerau pe părin­tele Stoenac „un element cu priză la mase, întrucât se vede că lumea îl ascultă, crezând că tot ce spune este adevărat. Este un element foarte periculos regimului”. De ase­me­nea, în alte note informative se arăta cum preotul Stoenac se întâlneşte cu dascălul şi „alţi legionari” (a se citi oponenţi ai regimului comunist, n.n.), care ţin „şedinţe cu caracter subversiv, întrucât aceştia sunt legionari”. În urma arestării, părintele Stoenac nu este nici judecat, nici trimis în detenţie administrativă. Trece prin penitenciarele de la Râmnicu Vâlcea, Aiud (octombrie 1948) şi Ocnele Mari. Abia doi ani mai târziu, în urma Deciziei MAI nr. 216 din 15 decembrie 1950, părintelui Stoenac i se fixează o detenţie administrativă de 24 luni în colonie de muncă. Cunoaşte universul concentraţionar de la Canal (Capu Midia).

La 15 decembrie 1952 urma să fie eliberat, eveniment care se amână până pe data de 16 februarie 1953. Revine în sânul familiei. La 24 septembrie 1959 este arestat din nou. Este cercetat de Securitate în penitenciarul Piteşti şi eliberat abia la 20 iunie 1961, fără nici o formă legală. Este reintegrat în slujire la Parohia Giuleşti, de unde la 1 decembrie 1964 se retrage la pensie. 


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!