versuri de pr. Cristian Alexandru
Împărate Sfinte, păzește-Ortodoxia,
Credința țării noastre, frumoasa România.
Când prin veacuri grele și-a pus nădejdea-n Tine,
Zdrobit-a vrăjmășia prin jertfă și iubire!
Deci Ortodoxia e preasfânt odorul,
Iar Hristos păzește țara și poporul!
Mică-i țara noastră, dar mare în credință,
Și Domnul i-a dat harul și multă biruință,
Peste neamuri multe cu ură păgânească,
Ce au pus robie pe glia strămoșească.
Doamne, România ajut-o ca să crească,
Să păstreze pururi credința creștinească!
Cu înțelepciune ai rânduit să fie,
Biserica străbună demnă Patriarhie.
Stâlpi preatari zidit-ai ca via să-Ți păzească,
Cu dragoste smerită și turma Ta s-o pască.
Deci Ortodoxia e preasfânt odorul,
Iar Hristos păzește țara și poporul!
Dan Negru este un cunoscut şi apreciat om de televiziune din România. Nu are nevoie de vreo prezentare, fiindcă emisiunile sale bat topurile audienţelor TV de mulţi ani. Toate acestea te-ar face să crezi că Dan Negru e o persoană inaccesibilă. Şi, totuşi, nu e deloc aşa. Ci un om cald, amabil, tonic şi lângă care ai loc. Interviul pentru ediţia de Paşti a Luminii de Duminică o să v-o dovedească din plin. E despre familie, credinţă, bun-simţ şi respect faţă de profesie şi semeni.
Pentru credința sa în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru dragostea sa față de neamul românesc, tânăra Aspazia, una dintre studentele favorite ale poetului și profesorului universitar Lucian Blaga, avea să pătimească 14 ani în temnițe. Plini de înjosiri, tortură, foame, ger - o continuă dezumanizare orchestrată de comuniști. Avea să ne lase moștenire, spre neuitarea acelor cumplite vremi, una dintre cele mai literare, mai frumos scrise cărți de memorii: „Strigat-am către Tine, Doamne...”.
Formarea unei familii fericite și împlinite este o dorință vie a multor tineri și un țel important al vieții noastre pământești. Cu toate acestea, numărul din ce în ce mai mare al divorțurilor,
Învăţătura de credinţă ortodoxă prezintă Taina Sfântului Botez ca „poartă” de intrare în Biserică, „îmbrăcare în omul cel nou şi în Hristos” a celui ce o primeşte, început și temelie a
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
„În vremea aceea, șezând Iisus pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de o parte, zicând: Spune nouă, când vor fi acestea și care este semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului? Răspunzând,
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium, a suferit martiriu pentru Hristos în anul 304. La începutul secolului al IV-lea s-a declanşat o persecuţie împotriva creştinilor din provinciile romane din
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 643 „– Nu lăsa rugăciunea, frate! Avem nevoie de rugăciune ca de aer. Nimeni nu poate trăi fără
În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în inimile noastre o bucurie care nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Hristos Cel Răstignit şi Înviat ne descoperă sensul profund al vieţii, biruinţa asupra mo
Sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Învierea Domnului Hristos înseamnă biruința sau victoria iubirii Lui smerite și milostive asupra urii și invidiei, trădării și fricii, asupra păcatului, a iadului și a morții. Domnul Iisus Hristos Cel răstignit a înviat din morți „cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”[2]. Aceasta este suprema veste bună pentru creștinătate și omenirea întreagă, și anume începutul unei alte vieți, viața veșnică din Împărăția cerurilor. De aceea, se cântă în noaptea de Sfintele Paști: „prăznuim omorârea morții [...] și începătura altei vieți, veșnice”[3].
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
