Părintele Remus Proca (1970-2025) – păstor devotat și mângâietor al celor suferinzi

Hristos a înviat!

Cu adâncă întristare și durere în suflet, am aflat de trecerea la Domnul, după o grea suferință, a părintelui Remus Proca, în vârstă de 55 de ani, preot de caritate în cadrul Spitalului Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”, unde a slujit cu devotament și iubire jertfelnică timp de aproape 30 de ani, până în momentul trecerii lui la cele veșnice.

Părintele Remus Proca s-a născut în municipiul Câmpulung Muscel, din județul Argeș, la data de 26 mai 1970, în familia bunilor creștini Nicolae și Maria. Tatăl său a fost director la Casa de Cultură din Câmpulung Muscel, iar mama sa, profesoară la Școala Nr. 1 din aceeași localitate.

A urmat școala primară și gimnazială în orașul natal, după care a absolvit Liceul „Dan Barbilian” din Câmpulung, promoția 1989. Urmând chemarea lui Dumnezeu, a devenit student al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești, pe care a absolvit-o în anul 1994, dovedind dragoste pentru studiu și râvnă pentru slujirea Bisericii.

În anul 1994, a întemeiat o frumoasă familie alături de tânăra Mariana Marian, Dumnezeu binecuvântându-i cu doi copii: Remus-Marian, în prezent medic, și Sarra-Ioana, aceasta fiind în prezent studentă la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București.

Vocația slujirii aproapelui s-a manifestat de timpuriu în viața părintelui Remus, care a fost hirotonit diacon în toamna anului 1994, iar la data de 14 octombrie 1994 a fost hirotonit preot. A activat pe perioade limitate în Parohia Valea Plopilor (acum în Episcopia Giurgiului), Parohia Dichiu, Protoieria Sector 2 Capitală, apoi la Parohia Chiajna, până la numirea sa ca preot de caritate în cadrul Spitalului Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” în anul 1996, unde a slujit neîntrerupt până la sfârșitul vieții sale pământești. În activitatea sa pastorală de aproape 30 de ani, a fost un adevărat îndrumător spiritual și un prieten de nădejde pentru nenumărați bolnavi și familiile acestora, aducând mângâiere și nădejde în momentele de grea încercare.

Soția sa, Mariana Proca, asistent medical la același spital, i-a fost alături în misiunea de alinare a suferințelor bolnavilor, formând împreună o echipă dedicată slujirii aproapelui. Părintele Remus a găsit întotdeauna cuvintele potrivite pentru a aduce pace sufletească celor aflați în suferință, iar prin prezența sa blândă și plină de compasiune, a adus, „cu timp și fără timp” (2 Timotei 4, 2), lumina lui Hristos în saloanele spitalului.

Părintele Remus Proca s-a distins prin abnegație și spirit jertfelnic, punând întotdeauna nevoile celor aflați în suferință mai presus de propriile nevoi. A fost un duhovnic înțelept și un preot care a știut să ofere mângâiere și speranță, având un impact profund asupra vieții spirituale a familiilor pacienților acestui spital.

Condoleanțele noastre se îndreaptă către familia îndurerată a părintelui Remus, către soția sa Mariana, către copii, Remus-Marian și Sarra-Ioana, către nora sa, Ioana Anastasia, de asemenea medic, către colegii de la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” și către toți cei care l-au prețuit pentru slujirea sa devotată și iubirea jertfelnică.

În aceste momente de despărțire vremelnică, ne rugăm ca Domnul Iisus Hristos, Marele Arhiereu, să așeze sufletul părintelui Remus Proca în ceata drepților Săi, acolo unde nu este durere, nici întristare, ci viață fără de sfârșit, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești binecuvântări și condo­leanțe,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj de condoleanțe transmis la slujba de înmormântare a părintelui Remus Proca, preot de caritate la Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele” din Bucu­rești, oficiată în ziua de joi, 8 mai, la capela Cimitirului Șerban Vodă-Bellu.