Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Regionale Oltenia Evocarea preotului-cărturar Dumitru Bălaşa

Evocarea preotului-cărturar Dumitru Bălaşa

Un articol de: Ioan Bușagă - 05 Aug, 2019

Părintele Dumitru Bălașa a fost comemorat marți, 30 iulie, la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, în cadrul slujbei Parastasului și al colocviului dedicat memoriei sale, ca apărător al Ortodoxiei și al limbii române. Au participat preoți, profesori universitari, oameni de cultură care l-au cunoscut și l-au sprijinit în proiectele desfășurate. În cadrul slujbei de pomenire au fost înălțate rugăciuni și pentru vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu.

Cea de-a XV-a ediție a Memorialului „Preot Dumitru Bălașa, Patriarhul de Dră­gă­șani” a debutat în Bolnița „Adormirea Maicii Domnului” din incinta Centrului eparhial al Râmnicului, unde un sobor de preoți, aflat sub protia pr. Nicolae Moga, consilier administrativ-bisericesc, delegatul Înalt­prea­sfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, a săvârșit slujba de pomenire a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Ară­pașu († 30 iulie 2007) și a preotului Dumitru Bălașa (1 august 1911 - 24 decembrie 2001).

„Apărător al Ortodoxiei”

Evenimentul comemorativ a continuat în Sala „Iosif Epis­copul” a Casei „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, unde s-a derulat colocviul „Părintele Dumitru Bălașa, apărător al Ortodoxiei și al limbii daco-române”. În deschidere, părintele consilier Nicolae Moga a transmis cuvântul de binecuvântare al Înalt­preasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, în cadrul căruia a evocat personalitatea, opera științifică și activitatea de cercetare a părintelui Dumitru Bălașa. De asemenea, a reliefat curajul părintelui Dumitru Bălașa de a mărturisi Ortodoxia, fiind închis de către regimul comunist timp de cinci ani, între anii 1959 și 1964, la Aiud, Jilava și Pitești, pe acuzația de activitate legionară. Părintele Bălașa, a mai transmis Înaltpreasfinția Sa, a fost nu numai unul dintre preoții cei mai activi în plan misionar și cultural din Vâlcea, ca mărturisitor al Adevărului, în acea grea perioadă pentru Biserica noastră, ci și un apreciat folclorist și istoric, care și-a dedicat întreaga viață cercetării, cu o răbdare impresionantă, a etnogenezei poporului român și a strămoșilor noștri daci. Astfel, a activat în cadrul Asociaţiei Slaviştilor din România, a fost secretar al Institutului de Istorie Naţională, filiala Oltenia; a activat de asemenea ca redactor la revistele „Foi literare”, „Celula”, „Oltenia” şi „Mitropolia Banatului” și a publicat sute de studii, articole și numeroase cărți. 

Evenimentul comemorativ a fost organizat de Arhiepiscopia Râmnicului, Forumul Cultural al Râmnicului, Biblioteca Jude­țeană „Antim Ivireanul”, Aso­ciația Națională „Cultul Eroilor - Regina Maria” - filiala Vâlcea, Societatea Culturală „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, Fundația Culturală „Sf. Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea și alte asociații culturale.

Scurtă biografie

Părintele Dumitru Bălaşa s-a născut în comuna vâlceană Gu­şoieni, în ziua de 1 august a anului 1911, fiind al doilea vlăstar dintre cei şapte copii ai familiei Bălaşa. Provenind dintr-o veche familie preoţească, tatăl său, Matei Bă­laşa, a urmat cursurile Seminarului de la Râmnic până în anul al treilea, dar, îmbolnăvindu-se de febră tifoidă, a trebuit să le întrerupă. De la mama sa, Ioana, a învăţat dragostea faţă de cele sfin­te, ea dorindu-şi dintotdeauna ca măcar doi dintre fiii săi să devină slujitori ai Sfântului Altar. Mânat de dorinţa mamei, dar şi de ambiţiile sale de a cerceta şi de a sluji Biserica, tânărul Dumitru intră în anul 1923 la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. Aici va face pasiune pentru poezie şi litera­tură, dovedindu-se şi un bun ga­zetar bisericesc. Poeziile şi eseu­rile pe care le alcătuieşte îl fac în scurt timp colaborator fidel al unor reviste de prestigiu din Râmnicu Vâlcea, precum: „Curie­rul mun­cii”, „Naţionalul Vâlcii”, „Îndrumarea Vâlcii”, „Seminarium”, „Roza literară” etc.

După terminarea seminarului, în anul 1932, s-a căsătorit cu Ana, nepoata învăţătorului Preda Grecu din Suteştii de Vâlcea. Familia a devenit pentru viitorul părinte centrul echilibrului său şi baza viitoarelor cercetări. Rodul căsă­toriei au fost cele două fiice, ajunse mai târziu medici de renume în judeţul Vâlcea. La scurt timp după căsătorie, Dumitru Bălaşa a îmbrăcat haina de preoţie, fiind hirotonit pe seama unei parohii destul de modeste din apropierea comunei Suteşti. A urmat studiile universitare la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1936 cu calificativul „Magna cum laude”. La îndemnul marelui savant Nicolăescu Plopşor, părintele Bălaşa s-a stabilit în capitala Olteniei în 1939, fiind numit preot la Parohia „Sfântul Nicolae”-Ungureni. Pe lângă slujirea de la Sfântul Altar, părintele şi-a continuat studiul şi cercetarea, învăţând foarte bine limba slavonă şi reuşind să traducă numeroase inscripţii şi documente. Împreună cu mentorul său, N. Plopşor, părintele a pus bazele primei reviste istorice din Craiova, „Oltenia”. Aici se regăsesc numeroase manu­scrise şi transcrieri traduse din slavonă de laboriosul preot şi istoric.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a îndeplinit misiunea de preot militar, fiind ridicat ulterior la gradul de colonel pentru faptele sale de vitejie. În rapoartele armatei, care se găsesc la Arhivele Statului din Piteşti, se află consemnat faptul că de multe ori părintele Bălaşa a sfidat ploaia de gloanţe şi obuze pentru a săvârşi Sfânta Liturghie sau pentru a le oferi ostaşilor căzuţi la datorie creştineasca înmormântare.

După instalarea regimului comunist, părintele Bălaşa a devenit foarte incomod. Era unul din­tre preoţii cu cele mai consistente dosare din arhivele fostei Securităţi. A fost acuzat pe nedrept că unelteşte împotriva sta­tului şi a primit pentru aceasta cinci ani de temniţă grea. În anul 1959, părintele a fost ridicat de la domiciliul său din Suteşti şi a fost deportat la Aiud, la Jilava, iar în cele din urmă la Piteşti. Aproape toate scrierile sale i-au fost confiscate şi puse sub se­chestru. După eliberarea din 1964, a fost trimis la cea mai săracă parohie din Vâlcea, pe care a acceptat-o fără să se opună în vreun fel. În 1967 a fost rechemat la Craiova de Mitropolitul Firmilian pentru a revigora revista „Mitropolia Olteniei” şi pentru a sluji la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru”.

După moartea soţiei, părintele s-a retras la vechea sa locuinţă din Suteşti, unde a continuat să lucreze. A fost adesea vizitat de ierarhi şi cărturari de seamă, care au venit pentru a se documenta. În 1983 i-a fost confiscată întreaga bibliotecă, cu toate manuscrisele traduse din slavonă. Cu toate acestea, părintele a reuşit să o ia de la capăt şi să refacă încă o dată golul pe care îl lăsaseră tovarăşii comunişti. În 1990 i s-a propus să devină membru al Academiei Române, dar a refuzat, dorind să rămână aceeaşi persoană modestă. A trecut la cele veşnice la data de 24 decembrie 2001.