100 de ani de la Pacea de la Bucureşti

La împlinirea unui veac de la acest important moment al istoriei noastre, personalităţi ale culturii româneşti au accentuat ceea ce mai reprezintă în prezent Cadrilaterul pentru România. După cuvântul de binecuvântare al Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Teodosie, prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, de la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a justificat importanţa acestei aniversări pentru întreg poporul român şi a arătat contextul politic al vremii, cu precădere interesele Rusiei cu privire la formarea unei Bulgarii mari şi puternice. De asemenea, s-a avut în vedere şi problema României, reprezentată de românii din sudul Dunării. În continuare, dr. Virgil Coman, şeful Serviciului Arhivelor Naţionale din Constanţa, a prezentat un document care nu a văzut lumina tiparului, elaborat de Alexandru Averescu, în 23 august 1913, cu privire la operaţiunile desfăşurate de Armata Română în campania din 1913. La fel, dr. Andreea Atanasiu Croitoru, cercetător ştiinţific principal I în cadrul Muzeului Marinei Române din Constanţa, a evidenţiat, pe baza unui raport întocmit de locotenentul comandor Ion Genoveanu, comandant al Portului Militar Giurgiu, operaţiunile Marinei Militare Române. Adăugiri la prezentarea contextului internaţional au fost făcute de către conf. univ. dr. Stoica Lascu, de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, iar prof. Gheorghe Dinu, fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul universităţii constănţene, a subliniat factorul de coeziune al credinţei ortodoxe. „Marile puteri ne-au abandonat în momentele-cheie, iar aceste momente-cheie se pot ivi în orice clipă. Spaţiul dobrogean este o poartă a ţării noastre, iar majoritatea războaielor s-au dus pentru ieşire la mare. Trebuie să avem singuri grijă de noi. Nimeni nu ne dă nimic, doar credinţa ortodoxă poate fi purtătoarea echilibrului şi a păcii“, a spus prof. Gheorghe Dinu. 

 

Schimbările politice din Cadrilater au determinat colonizările cu români din Balcani, cu regăţeni, şi mai ales cu olteni, fiindcă rămăseseră fără pământ în urma împroprietăririlor din 1921. Aşezarea românilor a determinat Biserica Ortodoxă Română să trimită preoţi români. Detalii despre aceste fapte au fost arătate de către pr. conf. univ. dr. Constantin Claudiu Cotan, de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, pe baza a două documente din Arhiva Bibliotecii Sfântului Sinod. Pr. Cotan a subliniat că parohia ortodoxă românească a însemnat rădăcina comunităţii româneşti, lucru ce a determinat reacţia bulgarilor care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au aşezat preoţi militari bulgari în comunităţile părăsite de preoţii români, cei rămaşi au fost obligaţi să slujească în limba bulgară, iar bisericile părăsite au fost devastate. Naţionalismul românesc în Cadrilater a fost susţinut foarte mult de către preotul Ilie Imbrescu, din Balcic. 

 

La finalul evenimentului, prof. univ. dr. Gheorghe F. Anghelescu, de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, unul dintre organizatorii evenimentului, a afirmat că necunoaşterea propriei istorii poate duce la dispariţia ei.