Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani datează din veacul al XVIII‑lea - inscripția de deasupra ușii de la intrare menționează că sfântul lăcaș a fost „înnoit cu zidire din piatră și s‑au săvârșit la leat 1832”. De atunci și până în prezent, parohia constituită în preajma acestui sfânt lăcaș s‑a dezvoltat și a avut un rol important pentru viața spirituală a municipiului Botoșani. O contribuție deosebităla închegarea comunității și la aducerea bisericii la o strălucire aparte a avut‑o, începând cu anul 1988, preotul paroh Petru Fercal, protoiereu al Protopopiatului Botoșani.
Pentru tema concursului catehetic de anul acesta - „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe - moştenirea unui secol de Patriarhat pentru copii şi tineri”, în această parohie au fost organizate mai multe activități: pelerinaje pe urmele sfinților născuți în județul Botoșani, ateliere de pictură, concerte, expoziție, vizionare film etc. Firul roșul al activităților l‑a constituit programul de cateheză cu tema „Călătoria credinței în Biserica Ortodoxă Română: De la Autocefalie la un veac de Patriarhat”. „Discuțiile deosebit de fructuoase legate de istoria bisericească și cea a neamului românesc i‑au atras pe copiii participanți, care au pus întrebări și au primit răspunsuri pe măsura râvnei lor. Ei și‑au consolidat informațiile legate de împlinirea a 140 de ani de autocefalie şi Centenarul Patriarhiei Române. Dând dovadă de real talent în lucrul cu copiii, profesorii Maria Timofti și Gheorghe Bulboacă au inițiat și diferite jocuri interactive. Copiii au descoperit lucruri noi despre cei cinci patriarhi pe care i-a avut Biserica Ortodoxă Română, despre abilitățile și responsabilitățile pe care le‑au avut în perioade extrem de dificile. De asemenea, ei au aflat câte lucruri minunate a înfăptuit și actualul Părinte Patriarh Daniel, care vor dăinui peste veacuri”, a spus pr. Petru Fercal.
Tot în cadrul activităților catehetice, prof. Maria Timofti a inițiat un joc educativ prin care copiii au fost rugați să extragă dintr‑un săculeț mai multe fotografii cu patriarhii BOR, pe care le‑au așezat pe „axa timpului” în ordine cronologică. Lucrând pe echipe, adolescenții au folosit piesele unui puzzle pentru a reconstitui imaginea Catedralei Patriarhale din București.
În data de 7 februarie 2025, când s‑au împlinit 110 ani de la nașterea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, membrii grupului de cateheză au cântat la strană, în timpul Sfintei Liturghii, la Parohia Victoria, județul Botoșani, apoi au participat la parastas și au vizitat casa memorială de la Tocileni, aducând astfel un omagiu patriarhului născut lângă orașul Botoșani. În data de 15 martie 2025, s‑a desfășurat cercul de lectură „Ne vorbește Părintele Cleopa”, dedicat memoriei sfântului născut în această zonă. Lecturile au fost însoțite de filmulețe cu sfaturi ale sfinților botoșăneni: Cleopa de la Sihăstria, Paisie Olaru, Dionisie de la Colciu și Iulian Prodromitul.
Toate activitățile catehetice s‑au desfășurat cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În urma acestor activități, copiii și tinerii s‑au îmbogățit cultural și spiritual, momentele de reală comuniune din interiorul bisericii fiind imortalizate în câteva fotografii, care reprezintă doar o mică parte din amploarea activităților care au marcat Centenarul Patriarhiei Române la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani.
La praznicul Bunei Vestiri, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit în Biserica „Buna Vestire” din cartierul sibian Guşteriţa, lăcaş de cult ctitorit de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna. După Sfânta Liturghie, ierarhul a sfinţit Şcoala Andreiană şi Şura Culturală, două proiecte educative şi culturale din comunitatea sibiană.
În București se va desfășura sâmbătă, 29 martie, „Marșul pentru viață”. Evenimentul a ajuns la cea de‑a 15‑a ediție și marchează finalul campaniei „Luna pentru viață 2025”. Tema din acest an a
Voluntarii Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) din București au participat în perioada 21‑23 martie la o serie de activități educative și spirituale menite să le îmbogățească experiența de formare și să le consolideze spiritul de echipă. Sesiunile de formare s‑au desfășurat la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman și a făcut parte din proiectul „Studenți în formare”.
De sărbătoarea Bunei Vestiri, Mănăstirea Chiroiu, județul Ialomița, a fost vizitată de Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, care a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Sfânta Matrona era din Tesalonic, fiică de oameni săraci, deprinsă a munci din greu ca să-şi agonisească cele de trebuinţă. Era creştină şi ajunsese slujnică la Pautila, femeia căpeteniei Tesalonicului,
Sfântul Macarie Egipteanul, Epistola cea Mare, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 92-94 „Dumnezeu este creatorul firilor celor curate şi foarte bune, după cum lămureşte Sfântul Duh
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
