Ecouri eminesciene în inimile micilor seminariști gălățeni

Poetul Mihai Eminescu a fost omagiat în cadrul unui eveniment cu conotații speciale la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei” din Galați, miercuri, 15 ianuarie. Cei mai mici dintre seminariști au răspuns unei provocări lansate de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, pregătind scrisori pentru poetul național, în care au revărsat cu sinceritate calde sentimente nu pentru cel mai mare poet al nostru, ci pentru un prieten pe care l-au simțit atât de aproape de inimile și sufletele lor.

Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești, poet-nepereche, și-a găsit mereu locul binemeritat în programele școlare. Din acest motiv, proclamarea zilei sale de naștere ca Zi a Culturii Naționale a fost primită ca un act firesc, în întreaga țară zilele sale de omagiere fiind marcate prin manifestări culturale deosebite în toate unitățile de învățământ. La împlinirea a 175 de ani de la nașterea sa, în cadrul unui astfel de eveniment, seminariștii gălățeni din clasele gimnaziale au pregătit un program cultural special, exprimând prin scrisori adresate „dragului Mihai” prețuirea pentru creația nemuritoare a poetului național, din care frânturi au fost recitate sub Pantocratorul din bise­ricuța instituției.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhi­episcop Casian a vorbit despre modul în care Mihai Eminescu încă mai captivează atenția micilor elevi, într-o lume a provocărilor tehnologiei. „Copii de clase gimnaziale ne-au prezentat cu prilejul unei serbări sub Pantocrator o lecție deschisă unde am simțit zâmbetul marelui poet de la copil până la adolescent. E suficient să vedem trei aspecte în scrisorile foarte afectuoase de la persoană la persoană. Elevii aceștia sunt contemporanii lui Eminescu. Nu se adresează unui poet de nișă, ci unui prieten, cu o formulă aproape dispărută de la noi, «Dragă Mihai». Toți spun asta. În al doilea rând, mai toți sesizează frumusețea naturii. Parcă acești copii au nostalgia grădinii Maicii Domnului descrisă de Eminescu magistral. În al treilea rând, copiii au sesizat cât de mult insistă Eminescu asupra iubirii de mamă, de la propria mamă la Maica Domnului și la Biserica-Maică. N-a fost deloc o întâlnire didactică și academică, dar a fost o prezență a dascălului dascălilor, care cucerește și acum, în era internetului, inimile copiilor - Eminescu, nu pe internet, ci pe altarele inimilor lor și pe întinsul memoriei lor. Mi s-a părut aceasta una dintre cele mai sensibile modalități de a perpetua cultul pentru cultura adânc înrădăcinată în credința noastră, într-o școală a Bisericii, ca Seminarul «Sfântul Andrei».”

Scrisorile elevilor vor fi aşezate, asemenea florilor în buchet, într-un volum, „o versificare a memoriei de la pământ până la luceafăr”, după cuvântul Arhiepiscopului Dunării de Jos, mărturie peste timp a modului în care dalta unei iubiri sincere a incrustat în inima lor valorile eterne magistral surprinse de pana poetului-nepereche.