Hramul Mănăstirii Vasiova din Caraş-Severin

Mănăstirea Vasiova din judeţul Caraş-Severin şi-a sărbătorit ieri, 20 iulie, hramul, cu prilejul prăznuirii Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Cu această ocazie, au fost aduse, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, de la Mănăstirea Bistriţa, de către o delegaţie condusă de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Sărbătoarea duhovnicească a debutat marţi seara prin oficierea slujbei Vecerniei unite cu Litia de către un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod, din care au făcut parte Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, şi Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Cuvântul de învăţătură din ajunul praznicului a fost rostit de PS Visarion, care a vorbit celor prezenţi despre însemnătatea activităţii Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, care a reprezentat, cu 850 de ani înainte de venirea Mântuitorului, un reper de viaţă spirituală, drept care trupul său nu a cunoscut putreziciunea, ci s-a înălţat la cer.

Totodată, PS Emilian Lovişteanul a conturat pentru credincioşi aspecte din viaţa Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, arătând că trupul său nestricat a devenit făcător de minuni pentru cei care se închină înaintea sa cu frică de Dumnezeu şi cu dragoste. În încheiere, Preasfinţitul Episcop Lucian al Caransebeşului a mulţumit ierarhilor prezenţi pentru dragostea şi jertfa prin care s-au făcut părtaşi la sărbătoarea mănăstirii şi a Eparhiei Caransebeşului.

Programul liturgic a continuat prin oficierea slujbei Utreniei, a Acatistului Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, iar la miezul nopţii, un sobor de preoţi a oficiat Sfânta Liturghie. Pe parcursul nopţii, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul au rămas în incinta mănăstirii, iar miercuri dimineaţa acestea au fost mutate la Catedrala episcopală din Caransebeş spre închinare. De altfel, este pentru prima dată când moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul se află în mijlocul credincioşilor bănăţeni.

Miercuri, 20 iulie, au fost oficiate Slujba de sfinţire a apei precum şi Taina Sfântului Maslu, apoi un numeros sobor de preoţi şi diaconi a oficiat, în paraclisul de vară din incinta mănăstirii, Sfânta Liturghie, la care au luat parte numeroşi credincioşi şi credincioase. Ca în fiecare an, curtea mănăstirii s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru sutele de credincioşi şi pelerini care au venit din localităţile învecinate şi de la distanţe mai mari pentru a sărbători hramul Mănăstirii Vasiova.

"Am simţit puterea comuniunii sfinţilor"

Protosinghelul Casian Ruşeţ, secretar eparhial al Episcopiei Caransebeşului, a precizat în cuvântul său de învăţătură că "puterea şi duhul lui Ilie, care ocrotesc această sfântă mănăstire, ne-au răcorit şi în acest an cu adiere de vânt lin în care L-am simţit pe Dumnezeu, de această dată la Sfânta Liturghie din ziua hramului mănăstiresc. Mărturisim aşadar că Dumnezeu se revelează şi astăzi în Sfânta Taină a Împărtăşaniei, asemenea adierii de vânt lin care de această dată nu ne răcoreşte doar trupul, ci şi duhul, arătând astfel desăvârşirea Legii celei noi. În acest an am simţit puterea comuniunii sfinţilor, ţinând seama că, prin binecuvântarea Bisericii, doi sfinţi s-au întâlnit în tinda mănăstirii, întrucât moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa au binecuvântat Banatul Montan. În aceeaşi comuniune şi noi, astăzi, am săvârşit Sfânta Liturghie, aducând şi rugăciunea Părintelui Episcop Lucian al Caransebeşului, care ne-a delegat pentru a transmite binecuvântarea Preasfinţiei Sale."

În prezent, Mănăstirea Vasiova este îndrumată de monahia Varvara Sântiuan, care împreună cu duhovnicul Ion Petrică şi cu cele douăsprezece vieţuitoare se ostenesc cu grădinăritul, apicultura, ateliere de pictură şi croitorie, această mănăstire fiind o oază de spiritualitate şi duhovnicie în Episcopia Caransebeşului.