„Întreaga viaţă a omului este un drum spre împărăţia cerurilor“

Obştea monahiilor de la Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ a primit ieri, în Duminica Izgonirii lui Adam din rai, vizita Înalt Preasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură.

Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit ieri Sfânta Liturghie în Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" a Mănăstirii Agapia din judeţul Neamţ. La slujbă au participat, alături de credincioşi şi obştea mănăstirii, şi elevele Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sfânta Cuvioasă Parascheva" de la această aşezare monahală. Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Agapia, iar soborul de preoţi şi diaconi a fost format din slujitorii mănăstirii şi arhim. Luca Diaconu, stareţul Mănăstirii Bistriţa şi exarh al zonei Neamţ.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Evangheliei după Matei, capitolul VI, versetele 14-21, Înalt Preasfinţitul Teofan a evidenţiat că "întreaga viaţă a omului, dacă este trăită cum se cuvine, este un drum spre împărăţia cerurilor, spre slăvita Înviere, spre tronul Sfintei Treimi. În acelaşi timp, drumul vieţii este întortocheat, cu multe căderi şi multe rătăciri, încât, cel mai adesea, drumul către împărăţia cerurilor nu este parcurs de toţi oamenii, nici măcar de cei mai mulţi, pentru ca ţinta călătoriei să fie atinsă. Pentru aceasta, Biserica a hotărât ca anumite perioade din timpul unui an să fie, în mod cu totul special, dedicate conştientizării credincioşilor despre călătoria pe care o au de săvârşit spre împărăţia cerurilor. Un astfel de moment şi cel mai important este momentul Postului Mare. Totodată, în demersul mântuirii, omul are nevoie de călăuză. Pământean slab fiind, are tot timpul tendinţa de a părăsi calea. Călăuza nu poate fi decât cuvântul lui Dumnezeu, pe care îl găsim în Biserică, în mod special în Sfânta şi Dumnezeiasca Scriptură".

"Cel mai trist moment din istoria umanităţii"

În continuare, Înalt Preasfinţia Sa a făcut referire la două texte rostite în Apostolul zilei, respectiv Evanghelia zilei şi anume la textul "Îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos" din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel şi la textul "Acolo unde e comoara voastră, acolo este şi inima voastră" din Evanghelia după Matei, texte considerate drept "călăuze pe timpul călătoriei credinciosului din vremea Postului Mare". "Strămoşii Adam şi Eva au fost îmbrăcaţi în Dumnezeu, au fost îmbrăcaţi în Iisus Hristos Creatorul lumii, dar s-au dezbrăcat de Dumnezeu şi s-au îmbrăcat cu ei înşişi. Au îndepărtat pe Dumnezeu din viaţa lor şi în locul lui Dumnezeu au aşezat propria lor persoană. În acelaşi timp, Dumnezeu a aşezat în inima lor comoara cea adevărată, pe El Însuşi, dar ei au schimbat şi acest lucru, iar inima lor s-a îndepărtat de comoara numită Dumnezeu şi s-au îndreptat spre comoara constituită din ei înşişi. Astfel, omul a devenit propria sa comoară şi inima lui destinată în exclusivitate îngrijirii de sine", a adăugat Înalt Preasfinţitul Teofan.

Cuvântul de învăţătură a continuat prin enumerarea a două căi pe care Evanghelia le aşază la rădăcina drumului credinciosului către Înviere şi anume iertarea cea sinceră şi postul cel nefăţarnic şi prin rememorarea căderii strămoşilor Adam şi Eva. "Astăzi este ziua în care umanitatea îşi aduce aminte de cel mai trist moment din istoria ei şi anume momentul în care Adam şi Eva au părăsit raiul lui Dumnezeu. De aceea, întreaga istorie a lumii, de la Adam şi până astăzi, nu este şi nu ar trebui să fie decât o continuă plângere a lui Adam după raiul cel pierdut şi o continuă plângere a noastră după comoara şi după veşmântul numit Dumnezeu. Viaţa omului este cerută de Dumnezeu să fie un răstimp de pocăinţă, în care omul să se transpună în locul lui Adam şi al Evei în momentul în care ei au părăsit raiul lui Dumnezeu. Viaţa în general nu ar trebui să fie decât un strigăt, un dor, exprimarea unei dorinţe de a recăpăta raiul cel pierdut. Toată perioada celor patruzeci de zile ale Postului Mare nu este altceva decât strigătul omului prin intermediul cântărilor şi slujbelor Bisericii", a spus în încheiere Înalt Preasfinţia Sa.

Construită între anii 1641-1643 de hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, la o distanţă de 9 km de oraşul Târgu Neamţ. Este una dintre cele mai mari mănăstiri de monahii din România, numărând 281 de vieţuitoare. Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ în anul 2004.