Lămurire privind modul de folosire şi justificare a fondurilor pentru finanţarea lucrărilor la Catedrala Naţională

Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la atragerea şi justificarea fondurilor pentru finanţareașantierului Catedralei Mântuirii Neamului, numită și Catedrala Națională, facem următoarele precizări:

I. Privitor la sursele de finanțare de la bugetul de stat și bugetele administrațiilor publice locale

Modalitatea de solicitare, acordare, folosire și justificare a sprijinului financiar oferit de autoritățile administrației publice centrale și locale este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:

- O.U.G. nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii ­Neamului

- Legea nr. 376/2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului

- O.G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase

- H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România

- Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor religioase recunoscute din România

Aceste acte normative reglementează în detaliu întreaga procedură de întocmire a dosarului de solicitare, acordare, folosire și justificare a sprijinului financiar de către unitățile de cult beneficiare.

Respectând întocmai aceste norme legale, între anii 2009 şi 2016, Patriarhia Română a solicitat sprijinul financiar pentru şantierul Catedralei Naţionale Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Consiliului General al Municipiului București, consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucu­rești, consiliilor județene și consiliilor locale ale primăriilor orașelor capitale de județ din toată țara.

Deși a primit 5‑6% din sumele solicitate, Patriarhia Română a justificat în totalitate sprijinul primit în termenele prevăzute de lege.

Aceste justificări s‑au făcut în baza documentațiilor întocmite conform normelor legale, documentații care după întocmire au fost verificate de organele de control abilitate din cadrul Patriarhiei Române și înaintate instituțiilor care au acordat sprijinul.

După verificarea și aprobarea lor de către organele de control abilitate ale instituțiilor care au acordat sprijinul, aceste documen­tații justificative au fost supuse controlului inspectorilor Curții de Conturi care, după încheierea procedurii de control, nu au semnalat niciodată, până în prezent, vreo neregulă cu privire la justificările înaintate de Patriarhia Română pentru sprijinul primit şi folosit la şantierul Catedralei Naţionale.

II. Privitor la sursele de finanțare din donațiile obținute prin colecta națională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului

Donațiile obținute între anii 2009 și 2016 prin colecta națională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, organizată de Biserica noastră pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, au fost folosite în exclusivitate la șantierul Catedralei Națio­nale. Modul de colectare și folosire a acestor donații a fost verificat în fiecare an de către organele de specialitate ale Patriarhiei Române și prezentate periodic pentru verificare și aprobare Permanenţei Consiliului Național Bisericesc, iar la final de an Consiliului Național Bisericesc și Adunării Naționale Bisericeşti.

Periodic, toate eparhiile din Patriarhia Română au fost informate despre donaţiile provenite din aceste eparhii pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Facem precizarea că, din motive de smerenie creștinească, discreție sau alte motive personale, un număr mare de donatori au manifestat dorința ca donațiile lor să nu fie date publicității nominal, motiv pentru care acestea au rămas în evidențele contabile ale Patriarhiei Române, aceşti donatori fiind, ca și toţi ceilalţi donatori, pomeniţi de către cler în rugăciune la Altarul Catedralei Patriarhale Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti.

De asemenea, amintim faptul că în ultimii ani, din cauza accentuării gradului de sărăcie a populației în timpul și după efectele crizei economice, aceste donații de la credincioșii din eparhii au devenit total insuficiente pentru continuarea lucrărilor la șantier în ritmul necesar pentru finalizarea Catedralei la termenul programat. Acest termen a fost stabilit de către Patriarhia Română luând în considerație programul Guvernului României privind sărbătorirea, în anul 2018, a 100 de ani de statalitate românească modernă, urmând ca Altarul noii catedrale să fie sfințit cu acest prilej, Catedrala Naţională fiind în primul rând dedicată Eroilor români.

Sectorul monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale