„Nu există psihiatrie ortodoxă, ci doar psihiatru cu inimă ortodoxă“

▲ Dmitri Avdeev, psihiatrul rus care se bazează pe virtuţile creştine în tratarea bolnavilor săi, a susţinut joi, 6 martie 2008, conferinţa „Psihologia pastorală“, la Facultatea deTeologie din Bucureşti ▲ Invitaţi au fost pr. prof. Gheoghe Holbea şi pr. prof. Vasile Gavrilă ▲

Psihoterapie ortodoxă. Oare există aşa ceva? De câţiva ani, un medic psihiatru de origine rusă, Dmitri Avdeev, a încercat să impună acest termen, legând teoria de practica sa. Între timp, comunitatea ortodoxă pare să fi primit cu bucurie această întrepătrundere între ştiinţa vindecării şi credinţa în Hristos. Aflat la Bucureşti, la un congres internaţional de bioetică, alături de alte personalităţi pentru care ştiinţa şi credinţa sunt compatibile, doctorul Avdeev şi-a făcut timp şi de o conferinţă, joi seara, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală. Tema sa a fost una cât se poate de legată de activitatea viitorilor absolvenţi de teologie: psihologia pastorală.

Câteva sute de studenţi, profesori, dar şi credincioşi interesaţi de temă, au ascultat, timp de aproape două ore, cuvintele spuse în rusă de celebrul psihiatru, cuvinte pe care Xenia Tănăsescu-Vlas le-a redat apoi în română.

„Mai întâi să construim biserica vie“

„Din 1991, am început să merg prin mănăstirile noastre pravoslavnice, şi le spuneam preoţilor că vreau să unesc ortodoxia cu psihiatria. Părinţii îmi spuneau că este nevoie să construim întâi biserici de zid. Dar eu ştiam că pentru ceea ce vreau să fac este important să construiesc mai întâi biserica vie“, a spus Dmitri Avdeev, referindu-se la felul în care a început să practice psihiatria ortodoxă. Pentru el este importantă legătura dintre medic şi preot, pe care o consideră asemănătoare cu aceea dintre Înaintemergătorul Ioan şi Mântuitorul Hristos. Medicul psihiatru ortodox este ca un înaintemergător pentru preot. „El face ca omul să nu cadă în păcate şi mai mari, până ajunge la biserică să se spovedească, să trăiască o viaţă curată“.

Avdeev crede foarte mult în rolul de „punte“, pe care îl poate avea un medic psihiatru care crede în Hristos şi care tratează bolnavii care vin la el ca pe nişte făpturi ale lui Dumnezeu, nişte semeni aflaţi în impas, pe care îi îndrumă totdeauna spre calea care duce la Hristos.

Psihiatrul rus a mărturisit celor care îl ascultau, în amfiteatrul „Dumitru Stăniloae“, că, în general, la cabinetul lui vin oameni care nu au legătură cu biserica. Dar el, ca medic, caută întotdeauna să le indice cauza bolilor, să le arate că la baza multor tulburări psihice stau diferite patimi. De altfel, el face deosebire între patimi şi pătimire.

Nu se poate trata sufletul fără Dumnezeu

Pentru a arăta importanţa cunoaşterii psihologiei în pastoraţie, Dmitri Avdeev dădea exemplu cazul scriitorului rus Gogol, care a avut parte de stări psihotice, de halucinaţii, tulburări afective, deliruri. Iar duhovnicul lui, necunoscând că era bolnav, îl apăsa, îl trimitea la mănăstire, îi spunea că nu se va mântui. Scriitorul a sfârşit prin a spune „Lăsaţi-mă în pace!“, adică s-a îndepărtat în felul acesta de Biserică. Dar, a continuat Avdeev, acel duhovnic avea o scuză, nu se ştia pe vremea aceea că există tulburări nevrotice ale firii, care pot fi vindecate cu medicamente, nu cu sfaturi.

Ceea ce este interesant şi definitoriu pentru crezul, după care se ghidează în profesia sa medicul rus, este următoarea frază: „Nu există metode ortodoxe în psihiatrie, ci psihiatrul cu inimă ortodoxă“. Ceea ce spune totul despre acest medic, pentru care nici psihanaliza, care musteşte de ateism, nici explicaţiile bolilor psihice bazate doar pe conflicte sexuale sau de agresivitate nu sunt calea corectă spre vindeca. Nu se poate face psihologie, nici nu se poate trata sufletul fără să te raportezi la Cel care L-a făcut, Dumnezeu. Aceasta este metoda după care lucrează Avdeev. La sfârşitul discursului, medicul a fost asaltat de întrebările tinerilor, dornici să afle cât mai multe despre sufletul văzut de un psihiatru credincios.