În perioada iulie - august, Centrul social de zi pentru copii "Aripi de lumină" din Craiova, patronat de Arhiepiscopia Craiovei prin Asociaţia "Vasiliada", derulează programul educativ "Biblioteca din vacanţă", în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman". În cadrul acestui program, copiii beneficiari ai centrului, însoţiţi de coordonatori, vor merge la bibliotecă de trei ori pe săptămână, pentru a participa la diverse activităţi educativ-recreative. Vizitele au loc în fiecare marţi, miercuri şi joi, începând cu ora 9:30. "Biblioteca Judeţeană ne-a sprijinit pentru a realiza aceste activităţi iniţiate în perioada vacanţei de vară. Programul presupune participarea micuţilor la o serie atractivă de activităţi, precum "Ziua jocurilor" sau "Trusa de prim ajutor", prin care un grup de voluntari desfăşoară un program de Educaţie pentru sănătate", a precizat Renata Bănescu, coordonatoarea Centrului "Aripi de lumină".
Asociația „PATMOS” Onești va dezvolta, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, un mecanism de sprijin la domiciliu pentru persoanele vârstnice, adulții cu dizabilități și alte persoane vulnerabile care nu se pot deplasa pentru a beneficia de hrană. Proiectul „Masa aproapelui” este finanțat de Consiliul Județean Bacău și prevede furnizarea a cel puțin 1.500 de porții de hrană caldă.
În Parohia Ortodoxă Română Boz, Protopopiatul Sebeş, s-a desfășurat Școala de vară „Păstrători ai trecutului, arhitecți ai viitorului”, un proiect dedicat copiilor și tinerilor, care a îmbinat rugăciunea, cateheza, creativitatea și valorificarea tradițiilor.
În perioada 17-19 august, în cadrul proiectului „Tabăra din pridvorul satului”, organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, prin Departamentul de misiune pentru tineret al Arhiepiscopiei Iaşilor, în parohiile „Naşterea Maicii Domnului”-Concești și „Sfântul Proroc Ilie”-Movileni, judeţul Botoşani, 150 de copii şi tineri (cu vârste între 6 și 20 de ani) au participat la diferite activităţi: religioase, culturale, distractive și recreative. Tabăra a devenit o tradiție mult-așteptată de copiii din comuna Concești, care cu entuziasm și emoții mari, an de an, se adună în jurul bisericii pentru a mai petrece trei zile de neuitat.
Un grup de 45 de copii și însoțitori de la Parohia Șerban Vodă din Bucureşti au trăit, între 23 și 25 august, zile de neuitat într-un pelerinaj-excursie pe meleagurile Moldovei, la mănăstirile ctitorite de Ștefan cel Mare și de urmașii lui întru credință.
.jpg)
Duminica a 13-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi) Matei 21, 33-44 Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a
„În vremea aceea a venit Iisus în casă și iarăși mulțimea s-a adunat, încât ei nu puteau nici pâine să mănânce. Și, auzind ai Săi, au ieșit ca să-L prindă, pentru că ziceau: Și-a ieșit din fire. Ia
Fraților, slujirea acestui dar nu numai că împlinește lipsurile sfinților, ci prisosește prin multe mulțumiri în fața lui Dumnezeu; slăvind ei pe Dumnezeu, prin adeverirea acestei ajutorări, pentru supunerea
Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia, soţia sa, erau din Nicomidia şi au suferit martiriul pentru Hristos în timpul domniei împăratului Maximian Galeriu (293-311), după cum precizează Sinaxarul Sinodal al
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 453-454 „Puternic atras de viața religioasă și de exemplele cuvioșilor și ale mucenicilor, (Cuviosul
Mulțimi nenumărate de virusuri asaltează din cele mai vechi timpuri toate speciile de viețuitoare de pe planeta noastră. Nu este ocolită nici specia umană și, periodic, epidemiile provoacă suferințe uriașe
Parcurgând apoftegmele Patericului, avem deosebitul privilegiu de a vedea cum virtuțile creștine sunt puse în lucrare într-un mod exemplar în viețile marilor nevoitori ai pustiei. Așa se face că am ales de
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
